Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTERSECTA
Rezultatele 11 - 16 din aproximativ 16 pentru INTERSECTA.
PENETRÁȚIE , penetrații , s . f . 1. Pătrundere în adâncime sau până în partea opusă ; întrepătrundere a două corpuri sau a două suprafețe care se intersectează , penetranță . 2. Pătrundere , infiltrare . extindere sau circulație în
POL ^1 , poli , s . m . 1. Fiecare dintre cele două puncte situate la capetele axei de rotație a pământului și în care se reunesc toate meridianele geografice ; p . ext . regiunea din jurul acestor două puncte . 2. ( Mat . ) Fiecare dintre cele două puncte în care un diametru al sferei intersectează sfera . 3. ( Fiz . ) Fiecare dintre cele două puncte sau regiuni ale unui corp opuse una celeilalte din punctul de vedere al unei anumite proprietăți . 4. Zonă a miezului feromagnetic al unui circuit magnetic pe unde fluxul magnetic principal sau cel util trece din materialul feromagnetic în aer , sau invers . 5. Parte componentă a unei mașini electrice , care contribuie la magnetizarea circuitului magnetic al mașinii . 6. Piesă a unei pile galvanice care stabilește contactul cu circuitul exterior . 7. Fig . Fiecare dintre punctele , situațiile etc . aflate la două extremități opuse . POL ^2 , poli , s . m . Monedă de metal sau de hârtie valorând douăzeci de lei , care a circulat în țara noastră ; douăzeci de lei . POL ^3 subst . ( Înv . ) Jumătate ( dintr - un întreg , dintr - o
POLÁR , - Ă , polari , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Privitor la cei doi poli ^1 ai Pământului , de la poli ^1 , caracteristic polilor ^1 ; din regiunea sau din zona polilor ^1 . 2. Adj . Privitor la polii ^1 unui magnet sau ai unei pile electrice . 3. Adj . ( Mat . ; în sintagma ) 4. Adj . ( Fil . ) Care se află într - un raport de polaritate , care prezintă polaritate . 5. S . f . Locul geometric al punctelor conjugate armonic cu un punct dat în raport cu cele două puncte în care o dreaptă variabilă ce trece prin punctul dat intersectează conica
TRANSVERSÁL , - Ă , transversali , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Care are direcția perpendiculară pe lungimea unui corp , a unei suprafețe ; care taie ceva de - a curmezișul , care trece cruciș peste ceva . 2. S . f . ( Mat . ) Dreaptă care intersectează laturile sau prelungirile laturilor unui triunghi ori care taie o figură dată . 3. S . f . Galerie orizontală în interiorul unei mine , care trece prin roci sterile , de - a curmezișul direcției
TRAPEZOÍD , trapezoide , s . n . Suprafață generată prin rotirea unui trapez în jurul unei axe din planul său , pe care nu o
ÚRMĂ , urme , s . f . 1. Semn concret lăsat de cineva sau de ceva pe locul unde a trecut , a stat etc . 2. Punct sau stadiu final ; sfârșit . 3. ( Mat . ) Punct în care o dreaptă intersectează o anumită