Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTERSECȚIE

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 22 pentru INTERSECȚIE.

NODAL

... NODÁL , - Ă , nodali , - e , adj . Care se referă la locul de intersecție

 

OGIVĂ

OGÍVĂ , ogive , s . f . 1. Sistem de construcție caracteristic arhitecturii gotice , format din intersecția a două arcuri de cerc dispuse diagonal , care formează osatura unei bolți . 2. Partea anterioară a unui proiectil de artilerie , a unei bombe sau a unei rachete , având formă

 

ORIZONT

ORIZÓNT , orizonturi , s . n . 1. Linie care reprezintă intersecția aparentă a suprafeței Pământului cu bolta cerească ; parte a cerului sau a Pământului pe care o mărginește această linie ; limită până la care ajunge vederea noastră ; zare . 2. ( Geol . ) Strat distinct din formația unui sol , care prezintă caracteristicile condițiilor climatologice în care s - a format acel sol . 3. ( În artele plastice și în teatru ) Fundal . [ Var . : ( înv . ) orizón , orizónte s .

 

ORTIC

... ÓRTIC , ortice , adj . Triunghi ortic ( În sintagma ) = triunghi ale cărui vârfuri sunt punctele de intersecție

 

OVAL

... de găină ; eliptic . 2. S . n . Curbă convexă închisă , cu o axă de simetrie , a cărei curbură este mai mare în punctele de intersecție

 

PARALEL

PARALÉL , - Ă , paraleli , - e , adj . , s . f . , paraleluri , ( 5 , 7 ) s . n . 1. Adj . , s . f . ( Dreaptă , plan ) care are toate punctele la aceeași distanță de o altă dreaptă sau de un alt plan cu care nu se întretaie , oricât s - ar prelungi . 2. Adj . Care există , se produce , evoluează concomitent cu altceva . 3. S . f . Comparare a două ființe , a două opere , fenomene etc . ( pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele ) ; paralelism ( 2 ) . 4. S . f . Fiecare dintre cercurile imaginare care unesc punctele cu aceeași latitudine de pe suprafața Pământului și care rezultă din intersectarea suprafeței Pământului cu un plan paralel cu planul ecuatorial . 5. S . n . ( Mat . ) Cerc situat pe o suprafață de rotație , obținut prin intersecția acestei suprafețe cu un plan perpendicular pe axa ei de rotație . 6. S . f . ( La pl . ) Aparat de gimnastică format din două bare orizontale și paralele așezate ( la înălțimi diferite sau identice ) pe stâlpi verticali ; ( la sg . ) fiecare dintre cele două bare ale acestui aparat . 7. S . n . Instrument folosit la trasarea ( pe o piesă a ) unor distanțe sau a unor linii paralele ( 1 ) cu un plan

 

PASTILĂ

PASTÍLĂ , pastile , s . f . 1. Preparat farmaceutic sau alimentar de forma unei tablete sau a unei bomboane mici , rotunde ; ( impr . ) comprimat . 2. Piesă în formă de disc mic , folosită la unele mașini sau la unele mecanisme . 3. Loc special amenajat ( de forma unei pastile ( 1 ) ) în mijlocul unei piețe , al unei intersecții largi , pentru refugiul pietonilor , dirijarea circulației

 

SEMAFORIZA

... SEMAFORIZÁ , semaforizéz , vb . I . Tranz . A prevedea cu ( sau a instala ) semafoare ( pe ) o cale de rulare , o intersecție

 

SEMNALIZARE

SEMNALIZÁRE , semnalizări , s . f . 1. Acțiunea de a semnaliza și rezultatul ei ; înștiințare , comunicare prin semnale . 2. ( Psih . ) Punere a organismului în legătură cu mediul , prin anumite semnale . 3. ( Concr . ) Instalație pe un aerodrom , la o cale ferată , într - un port , la intersecțiile străzilor cu ajutorul căreia se fac comunicări prin semnale la

 

SUBTANGENTĂ

SUBTANGÉNTĂ , subtangente , s . f . ( Mat . ) Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și intersecția tangentei la curbă în acel punct cu axa absciselor . - Sub ^1 - + tangentă ( după fr . sous -

 

VÂRF

... etc . ) sau a anumitor forme de relief ( deal , munte ) . 2. Capăt , extremitate ( ascuțită ) a unui lucru . Vârful coloanei . 3. Punctul de intersecție a laturilor unui unghi sau ale unui triunghi , a muchiilor unei piramide etc . 4. Fig . Moment de intensitate maximă a ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>