Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LITIGIU

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 34 pentru LITIGIU.

DESESIZA

... DESESIZÁ , desesizez , vb . I . Refl . ( Despre autorități ) A se declara incompatibil pentru cercetarea și soluționarea unui litigiu

 

DISJUNGE

DISJÚNGE , disjúng , vb . III . Tranz . ( Jur . ) A despărți două litigii care fuseseră unite , spre a le cerceta și soluționa în mod

 

DISPOZITIV

DISPOZITÍV , dispozitive , s . n . 1. Ansamblu de piese legate între ele într - un anumit fel ( de obicei imobil ) și care îndeplinește o funcție bine determinată într - un sistem tehnic . 2. Dispunerea pe teren a trupelor în vederea unei acțiuni de luptă sau a unei deplasări ; p . ext . ( concr . ) trupele astfel dispuse pe teren ( împreună cu zona în care se află ) . 3. Parte finală a unei hotărâri judecătorești , în care se arată soluția dată litigiului ( și unele dispoziții

 

INSTANȚĂ

INSTÁNȚĂ , instanțe , s . f . ( Și în sintagma instanță judecătorească ) Organ de stat însărcinat cu soluționarea litigiilor dintre persoanele fizice sau dintre acestea și persoanele

 

JUDECA

... și a da o hotărâre judiciară ; p . ext . a hotărî , a decide ca arbitru , a soluționa un litigiu

 

JUDECATĂ

... care se afirmă sau se neagă ceva . 3. Acțiunea de a judeca ( 4 ) ; dezbatere judiciară ; proces , județ ( I , 3 ) ; soluție dată într - un litigiu

 

JURISPRUDENȚĂ

... de organele de jurisdicție într - un anumit domeniu ; spec . ansamblu de decizii ale unui tribunal ; felul în care judecă în mod obișnuit un tribunal un litigiu

 

LITIGANTĂ

... LITIGÁNTĂ , litigante , adj . Parte litigantă ( În sintagma ) = fiecare dintre părțile care se află în litigiu

 

LITISPENDENȚĂ

... LITISPENDÉNȚĂ , litispendențe , s . f . ( Jur . ) Situație în care același litigiu

 

ORALITATE

ORALITÁTE s . f . 1. Calitate a stilului unei scrieri beletristice de a părea vorbit , dând expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile care notează particularitățile vorbirii personajelor , cât și în narațiunea propriu - zisă ; ansamblu de particularități ale limbii vorbite , ale graiului viu . 2. ( Jur . în sintagma ) Principiul oralității = principiu fundamental al dreptului procesual , potrivit căruia dezbaterea litigiului se face verbal . - Oral + suf . - itate . Cf . it . %

 

ORDALIE

... ORDALÍE , ordalii , s . f . Mod de stabilire a dreptății sau a vinovăției părților în litigiu , caracteristic evului mediu , prin diferite probe ( a focului , a apei clocotite și a fierului încins ) sau prin duelul judiciar ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>