Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUPTĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 192 pentru LUPTĂ.

CIOCNIRE

CIOCNÍRE , ciocniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) ciocni . 1. Lovire ( însoțită de zgomot ) între două obiecte tari ; ciocnitură . 2. Fig . Luptă între interese sau idei diferite . 3. Fig . Bătălie , luptă între două armate sau două grupuri adverse de oameni . - V.

 

CNOCAUT

... CNÓCAUT , cnocauturi , s , n . Scoaterea din luptă a boxerului care , în urma unei lovituri primite din partea adversarului , nu poate relua lupta

 

COMBATANT

COMBATÁNT , - Ă , combatanți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care ia ( este apt să ia ) parte la lupte , care aparține unei unități militare de

 

CONCURENT

CONCURÉNT , - Ă , concurenți , - te , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. Care face concurență altuia , care luptă pentru acapararea pieței , pentru înlăturarea rivalilor . 2. Care tinde spre același rezultat . Cauze concurente . II. S . m . și f . 1. Participant la un concurs sportiv . 2. ( În orânduirea capitalistă ) Negustor sau producător care luptă să depășească în câștig pe

 

CRUCIERĂ

CRUCIÉRĂ , cruciere , s . f . Acțiune de luptă dusă de una sau mai multe nave de luptă pe căi îndepărtate de comunicație maritimă ale inamicului , sistematic și pe timp mai îndelungat , în scopul dezorganizării transporturilor acestuia . [ Pr . : - ci -

 

FUGASĂ

FUGÁSĂ , fugase , s . f . 1. Încărcătură mare de exploziv îngropată sub pământ sau instalată sub apă , în scopul nimicirii forței vii și a tehnicii de luptă a inamicului . 2. Recipient încărcat cu substanțe toxice de luptă , cu amestec incendiar etc . , folosit pentru distrugerea diferitelor obiecte prin

 

MIJLOCIU

MIJLOCÍU , - ÍE , mijlocii , adj . 1. Care se găsește la mijlocul unei linii , al unei suprafețe , al unui spațiu etc . 2. ( Adesea substantivat ) Care este al doilea dintre mai mulți frați , considerat în raport cu aceștia ; mezin . 3. Care se situează între extrema superioară și cea inferioară în ceea ce privește dimensiunea , calitatea , valoarea etc . ; de mijloc , potrivit , mediu ^2 . 4. ( Sport ; în sintagmele ) Categorie mijlocie ( mare ) ( și substantivat , f . ) = categorie de greutate la box , lupte și haltere , situată între semimijlocie și semigrea . Categorie mijlocie ( mică ) ( și substantivat f . ) = categorie de greutate care cuprinde sportivii între 67 și 71 kg la box și 68 și 73 kg la lupte . - Mijloc + suf . -

 

PARTIZAN

PARTIZÁN , - Ă , partizani , - e , s . m . și f . 1. Persoană care adoptă și susține o idee , o teorie etc . ; persoană care este de partea cuiva , care luptă alături de cineva pentru o cauză ; adept . 2. Spec . Membru al unui detașament organizat de luptă , care acționează în timp de război împotriva inamicului , în spatele

 

RĂZBOI

... RĂZBOÍ^3 , războiesc , vb . IV . Refl . recipr . ( Și fig . ) A purta război ^1 , a se lupta , a se bate . RĂZBÓI^2 , războaie , s . n . 1. Mașină de lucru folosită pentru confecționarea țesăturilor din fibre textile . 2. Unealtă casnică de ...

 

TEHNIC

TÉHNIC , - Ă , tehnici , - e , adj . , s . f . I. Adj . Care aparține tehnicii ( II ) , privitor la tehnică . II. S . f . 1. Totalitatea uneltelor și a practicilor producției dezvoltate în cursul istoriei , care permit omenirii să cerceteze și să transforme natura înconjurătoare cu scopul de a obține bunuri materiale . 2. Totalitatea procedeelor întrebuințate în practicarea unei meserii , a unei științe etc . 3. ( Mil . ; în sintagma ) Tehnică de luptă = totalitatea mijloacelor de luptă și auxiliare cu care sunt înzestrate forțele

 

ÎNARMA

ÎNARMÁ , înarmez , vb . I . Tranz . și refl . A ( - și ) procura arme ; a ( se ) pregăti pentru luptă prin înzestrare cu armament ; a ( se ) întrarma , a ( se )

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>