Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MELIȚAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru MELIȚAT.

MELIȚARE

... MELIȚÁRE , melițări , s . f . Acțiunea de a melița și rezultatul ei ; melițat ^1 . - V. melița

 

MELIȚA

... MELIȚÁ , méliț , vb . I . 1. Tranz . A zdrobi ( cu melița ) și a curăța cânepa și inul de părțile lemnoase , pentru a alege fuiorul sau pentru a se obține câlții ...

 

MELIȚOI

MELIȚÓI , melițoaie , s . n . Meliță mare . - Meliță + suf . -

 

MELIȚUICĂ

MELIȚÚICĂ , melițuici , s . f . Meliță mică cu care se face ultima operație de prelucrare a fibrelor de cânepă și de in , pentru a alege fuiorul curat . - Meliță + suf . -

 

BĂTĂTOR

BĂTĂTÓR^2 , - OARE , bătători , - oare , adj . , s . f . I. Adj . ( În expr . ) Bătător la ochi = care atrage atenția în mod flagrant ; izbitor . II. S . f . 1. Lopățică cu care se bate pânza ( când se inălbește ) sau rufele ( când se spală ) ; mai . 2. Mașină care bate smocurile de bumbac pentru destrămarea fibrelor . - Bate + suf . - ător . BĂTĂTÓR^1 , bătătoare , s . n . 1. Băț , lopățică ( împletită ) în formă de palmă etc . , cu care se bat covoare , perne etc . pentru a le curăța de praf . 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor , cuverturilor etc . 3. Băț subțire , la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele , cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei , ca să se aleagă untul ; mâtcă , brighidău . 4. Parte a meliței pe care se așează transversal inul sau cânepa , spre a fi melițate . 5. Scândură mică , dreptunghiulară , care servește la tasarea pământului semănat din

 

FUIOR

FUIÓR , fuioare , s . n . Mănunchi de cânepă , de in , melițat și periat , gata de tors ; p . ext . mănunchi de borangic sau de

 

MELIȚĂ

MÉLIȚĂ , melițe , s . f . 1. Unealtă primitivă de lemn , folosită în industria casnică pentru melițare ; zdrobitor . 2. Fig . ( Fam . și depr . ) Gură ( considerată ca organ al

 

RAGILĂ

RÁGILĂ , ragile , s . f . 1. Instrument format dintr - o scândură în care sunt înfipți dinți de fier și prin care se trage cânepa sau inul melițat , ca să se aleagă partea cea mai fină . 2. Zgardă cu țepi de fier care se pune la gâtul câinilor ciobănești spre a - i apăra de mușcătura

 

ZDROBITOR

ZDROBITÓR , - OÁRE , zdrobitori , - oare , adj . , s . f . , s . n . I. Adj . 1. Care zdrobește . 2. Fig . Care înlătură orice îndoială ; hotărâtor . Argument zdrobitor . II. 1. S . f . Mașină folosită pentru mărunțirea sau separarea prin strivire , rupere , smulgere etc . a unor materiale textile , a unor fructe , legume , semințe etc . 2. S . n . Spec . ( Reg . ) Meliță . - Zdrobi + suf . -