Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NEJUSTIFICAT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 21 pentru NEJUSTIFICAT.

GĂRGĂUN

GĂRGĂÚN , gărgăuni , s . m . 1. Viespe mare , de pădure , cu ac foarte veninos , care produce un puternic zgomot specific atunci când zboară ; bărzăun ( Vespa crabro ) . 2. Fig . ( La pl . ) Pretenții nejustificate ,

 

GRANDOMANIE

GRANDOMANÍE , grandomanii , s . f . Mania de a se crede om însemnat , valoros , de a - și acorda o importanță nejustificată ;

 

ISTERIE

ISTERÍE , isterii , s . f . Boală nervoasă caracterizată prin apariția unor simptome neurologice foarte variate , nejustificate de existența unor leziuni și declanșate prin șocuri emotive ( accese de râs sau de plâns , convulsii , sufocări etc . ) , sugestie sau autosugestie

 

ORGOLIU

ORGÓLIU , orgolii , s . n . Părere foarte bună , adesea exagerată și nejustificată , despre sine însuși , despre valoarea și importanța sa socială ; îngâmfare , vanitate , suficiență ,

 

PRETENȚIE

PRETÉNȚIE , pretenții , s . f . 1. Revendicare a unui drept ; drept pe care și - l revendică cineva . 2. Convingere ( nejustificată ) pe care o are cineva despre meritele sale și cerința ca această convingere să fie împărtășită și de ceilalți ; ( la pl . ) , aere de superioritate , ifose . 3.

 

PRETENȚIOS

PRETENȚIÓS , - OÁSĂ , pretențioși , - oase , adj . 1. Care are pretenții multe sau mari , care așteaptă sau pretinde mult ; exigent ; p . ext . mofturos , capricios . 2. Care vrea să dea impresia ( nejustificată ) de ceva deosebit , care vrea să pară sau crede despre sine mai mult decât este ; plin de sine , încrezut . 3. Care cere o atenție deosebită , însușiri speciale . [ Pr . : - ți -

 

PROCESOMANIE

... PROCESOMANÍE , procesomanii , s . f . Mania ( 2 ) de a intenta ( nejustificat

 

SUFICIENT

SUFICIÉNT , - Ă , suficienți , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care este în cantitate satisfăcătoare , atât cât trebuie ; destul , de ajuns , satisfăcător . 2. ( Despre oameni ) Care are o părere foarte bună și nejustificată despre sine ; plin de sine , înfumurat , îngâmfat , vanitos . [ Pr . : - ci -

 

VANDALISM

VANDALÍSM s . n . Distrugere sălbatică a valorilor culturale , artistice etc . ale unui popor ; p . gener . distrugere sălbatică și

 

VELEITAR

VELEITÁR , - Ă , veleitari , - e , adj . , s . m . și f . ( Livr . ) 1. Adj . Care manifestă , exprimă , trădează o veleitate . 2. S . m . și f . Persoană care are anumite dorințe , pretenții , ambiții ( nejustificate ) . [ Pr . : - le -

 

VELEITATE

VELEITÁTE , veleități , s . f . ( Livr . ) Dorință , pretenție , ambiție ( nejustificată ) . [ Pr . : - le -

 

<<< Anterioarele