Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NELINIȘTIT

 Rezultatele 11 - 19 din aproximativ 19 pentru NELINIȘTIT.

NELINIȘTI

NELINIȘTÍ , neliniștesc , vb . IV . Refl . și tranz . A - și pierde sau a face să - și piardă liniștea sufletească , a ( se ) umple de neliniște ; a ( se ) tulbura , a ( se ) frământa , a ( se )

 

NELINIȘTITOR

NELINIȘTITÓR , - OÁRE , neliniștitori , - oare , adj . Care neliniștește , îngrijorează ; îngrijorător . - Ne - +

 

RĂU

RĂU , REA , răi , rele , adj . , s . n . , adv . I. Adj . Care are însușiri negative ; lipsit de calități pozitive . 1. ( Adesea substantivat ) Care face , în mod obișnuit , neplăceri altora . 2. Care nu - și îndeplinește îndatoririle morale și sociale legate de o anumită circumstanță , care nu e potrivit unui anumit lucru , unei anumite situații ; necorespunzător , nepotrivit . 3. Neconform cu regulile moralei ; în dezacord cu opinia publică . 4. ( Despre viață , trai etc . ) Neliniștit , apăsător , chinuit . 5. ( Despre vești ) Care anunță un necaz , o supărare ; neplăcut . II. Adj . Care nu are calitățile proprii destinației , menirii , rolului său . 1. Care nu este apt ( pentru ceva ) , care nu e corespunzător unui anumit scop , unei anumite întrebuințări ; care prezintă unele defecte , unele imperfecțiuni . 2. ( Despre organele corpului ) Care nu funcționează normal ; bolnav ; ( despre funcții fiziologice ) care nu se desfășoară normal . 3. ( Despre îmbrăcăminte și încălțăminte ) Uzat , rupt , stricat . 4. ( Despre băuturi ) Neplăcut la gust , prost pregătit . 5. ( Despre bani ) Care nu are curs , ieșit din circulație ; fals . III. Adj . ( Despre meseriași , artiști etc . ) Neîndemânatic , incapabil , nepriceput . IV. Adj . 1. Nesatisfăcător ; dăunător . 2. ( Despre vreme ) Urât ; nefavorabil . 3. ( În superstiții ) Prevestitor de rele ; nefast , nenorocos . V. Adv . 1. Așa cum nu trebuie ; nepotrivit , greșit , cu defecte . 2. ...

 

SFORĂIT

SFORĂÍT s . n . 1. Faptul de a sforăi ; zgomotul produs de cel care sforăie . 2. Zgomot pe care - l fac caii suflând neliniștiți pe

 

TULBURĂTOR

TULBURĂTÓR , - OÁRE , tulburători , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care tulbură ; ( în special ) care neliniștește , emoționează , dă prilej de meditație . [ Var . : turburătór , - oáre adj . ] - Tulbura + suf . -

 

TULBURAT

TULBURÁT , - Ă , tulburați , - te , adj . 1. ( Despre lichide ) Lipsit de transparență , de limpezime , amestecat cu impurități . 2. Fig . ( Despre oameni și despre manifestările lor ) . Neliniștit , zăpăcit , zbuciumat ,

 

TULBURE

TÚLBURE , tulburi , adj . 1. ( Despre lichide ) Lipsit de transparență , de limpezime ; amestecat cu impurități . 2. ( Despre ochi , privire ) Lipsit de claritate ; împăienjenit . 3. Fig . ( Despre situații sociale , politice ) Neliniștit , nesigur , agitat ,

 

ZBUCIUMAT

ZBUCIUMÁT , - Ă , zbuciumați , - te , adj . 1. Frământat , tulburat ; neliniștit , îngrijorat . 2. Agitat ;

 

<<< Anterioarele