Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBRĂZNICEȘTE

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru OBRĂZNICEȘTE.

OBRĂZNICI

OBRĂZNICÍ , obrăznicesc , vb . IV . 1. Refl . A deveni obraznic , necuviincios , impertinent ; a - și lua nasul la purtare . 2. Tranz . ( Fam . ) A certa cu vorbe aspre , a ocărî pentru o

 

OBRĂZNICIE

OBRĂZNICÍE , obrăznicii , s . f . Atitudine , purtare , vorbă obraznică ; necuviință , insolență , impertinență ; ( cu sens atenuat ) neascultare , neastâmpăr . - Obraznic + suf . -