Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCUPA��IE

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 35 pentru OCUPA��IE.

CENTRAL

CENTRÁL , - Ă , centrali , - e , adj . , s . f . I. Adj . 1. Care se află ( aproximativ ) în centru , în mijloc ; care provine dintr - un centru . 2. Fig . Care ocupă o poziție principală , care constituie un nucleu în jurul căruia se grupează elementele secundare . II. S . f . 1. Instituție , unitate economică care coordonează și controlează activitatea și buna desfășurare a muncii într - o anumită ramură de activitate . 2. Instalație sau ansamblu de instalații tehnice în care se produce , în mod centralizat , energie , se efectuează o anumită operație tehnologică centralizată etc . 3. Stație unde se efectuează punerea în legătură a posturilor unei rețele de

 

ȚINE

... tranz . A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere . V. Tranz . 1. A ocupa , a avea ( un loc ) . 2. A stăpâni ( un loc ) . 3. A avea ( pe cineva ) în serviciul său . 4. A ...

 

?STA

... ține , a se așeza sau a fi așezat într - un anumit fel . 2. A se îndeletnici , a se ocupa cu . . . ; a lucra la . . . ; a avea grijă de . . . 3. A fi fixat , prins în ceva sau de ceva , a ...

 

INIMĂ

ÍNIMĂ , inimi , s . f . I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator , situat în partea stângă a toracelui , care are rolul de a asigura , prin contracțiile sale ritmice , circulația sângelui în organism , la om și la animalele superioare ; cord ^1 . 2. ( Pop . ) Stomac , burtă , pântece , rânză . 3. ( La cărțile de joc ) Cupă ^2 . 4. Piesă sau organ de mașină care are formă asemănătoare cu o inimă ( I 1 ) . II. Fig . 1. Inima ( I 1 ) considerată ca sediu al sentimentelor umane : a ) ( În legătură cu bucurii , plăceri ) I s - a bucurat inima când a auzit vestea cea bună . 2. Inima ( I 1 ) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești . L - am șters din inimă . III. Fig . 1. Caracter , fire . Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă . 2. Ființa , om , individ . Înflăcărarea a cuprins toate inimile . IV. P . anal . 1. Mijloc , centru , interior . 2. Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într - un sistem tehnic sau într - un element al acestuia . 3. Partea din interior a unei plante , a unei legume , a unui fruct ; miez . 4. ...

 

CUCERI

... CUCERÍ , cuceresc , vb . IV . I. Tranz . 1. A cuprinde , a ocupa , a supune un teritoriu cu puterea armelor . 2. Fig . A - și atrage simpatia , a câștiga dragostea sau bunăvoința cuiva ...

 

PESCAR

PESCÁR , pescari , s . m . I. Persoană care se ocupă cu pescuitul și uneori cu conservarea peștelui ( 1 ) pescuit ; persoană care practică pescuitul sportiv ; p . ext . persoană care vinde pește . II. Nume dat unor specii de păsări din familii diferite care trăiesc pe lângă ape , în cârduri mari și se hrănesc cu pește ( 1 ) , dintre care unele sunt de talie mijlocie , cu corp îndesat , cu gât scurt , cu cioc ascuțit și curbat la vârf , cu picioare scurte și degetele anterioare reunite printr - o membrană înotătoare ( Larus ) , iar altele au corpul scurt , ciocul mare , penajul colorat în tonuri de cenușiu și albastru - verzui (

 

LUA

... 4. A încasa o sumă de bani . 5. A - și însuși un lucru străin . 6. A cuceri ; a ocupa . 7. A angaja pe cineva ; a folosi un obiect pentru un timp determinat , contra plată . 8. A se angaja ...

 

MIJLOCAȘ

MIJLOCÁȘ , - Ă , mijlocași , - e , adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Ieșit din uz ) ( Țăran sau țărănime ) care poseda pământ și alte mijloace de producție cu ajutorul cărora își asigura existența . II. S . m . , adj . 1. ( Nume dat unor obiecte , ființe sau unor părți ale lor ) care , într - un anumit ansamblu , ocupă locul din centru sau care sunt situate între obiecte , ființe de același fel . 2. ( La unele jocuri cu mingea ) ( Fiecare dintre jucătorii ) care acționează între înaintarea și apărarea unei echipe . - Mijloc + suf . -

 

SEMANTIC

SEMÁNTIC , - Ă , semantici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studierea sensurilor cuvintelor și a evoluției acestor sensuri ; semasiologie , semantism . 2. ( Log . ) Teoria interpretării unui anumit sistem formalizat prin alt sistem formalizat . II. Adj . Care ține de semantică ( I 1 ) , care se referă la sensurile cuvintelor ;

 

LOJĂ

LÓJĂ , loji , s . f . I. 1. Compartiment cuprinzând un număr redus de locuri pentru spectatori , așezat , alături de altele , în jurul incintei unei săli de spectacole . 2. Mic compartiment sau cabinet la unele clădiri , comunicând cu exteriorul , destinat unor servicii de îndrumare a publicului sau de pază . 3. ( În sintagma ) Lojă masonică = asociație de francmasoni . II. 1. Cavitate în floarea unei plante , în care se găsesc ovulele sau polenul ; cavitate în fructul unei flori , în care se găsesc semințele . 2. Loc ocupat de un organ sau de altă formație anatomică . [ Pl . și :

 

VOLUM

VOLÚM , volume , s . n . I. 1. Spațiu pe care îl ocupă un corp . 2. Masă de apă debitată de o fântână , de un izvor , un râu , un fluviu . 3. Cantitate de bunuri economice ; proporțiile unei activități . 4. Forță , intensitate , amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument muzical . II. Carte ( legată sau broșată ) având în genere mai mult de zece coli de tipar ; fiecare dintre cărțile care alcătuiesc împreună o lucrare unitară ; tom . [ Pl . și : ( înv . )

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>