Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRIMIRE

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 28 pentru PRIMIRE.

DUBLU

DÚBLU^2 , - Ă , dubli , - e , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată ; îndoit . 2. Alcătuit din două elemente sau părți egale , identice ori asemănătoare ; care are loc între două elemente ; care se face în două locuri . 3. ( În sintagma ) Minge dublă ( și substantivat , f . ) = mișcare nereglementară constând ( la volei și la handbal ) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori consecutiv în momentul primirii sau ( la tenis și la tenis de masă ) în lăsarea mingii să atingă de două ori la rând aceeași parte a terenului sau a mesei de joc . DÚBLU^1 s . n . v .

 

EXEDRĂ

... EXÉDRĂ , exedre , s . f . 1. Sală de primire în casele romane . 2. Anexă în formă de semicerc a unei construcții , care are în interior scaune , de - a lungul zidului ...

 

GESTIUNE

GESTIÚNE , gestiuni , s . f . Administrare a bunurilor unei întreprinderi , instituții sau persoane ; răspunderea păstrării bunurilor și a mânuirii fondurilor unei întreprinderi , instituții sau persoane ; ansamblu de operații privind primirea , păstrarea și eliberarea unor bunuri materiale aparținând altcuiva ; ( concr . ) totalitate a bunurilor încredințate cuiva în vederea administrării lor . [ Pr . : - ti -

 

JUR-FIX

... JUR - FIX - FIX s . n . Zi de primire

 

NERECEPȚIONAT

... NERECEPȚIONÁT , - Ă , nerecepționați , - te , adj . 1. Care nu a fost luat în primire

 

OBȚINERE

... OBȚÍNERE , obțineri , s . f . Acțiunea de a obține și rezultatul ei ; dobândire , primire

 

OCUPA

... 2. A lua ( temporar ) în stăpânire , a avea în folosință un imobil , un spațiu locativ . 3. A lua în primire , a deține un post , o funcție etc . II. Refl . 1. A lucra într - un anumit domeniu , a avea drept ...

 

OSPEȚIE

... OSPEȚÍE , ospeții , ( 2 ) s . f . 1. Primire

 

PARLOAR

... PARLOÁR , parloare , s . n . ( Livr . ) Sală de primire

 

POȘTĂ

PÓȘTĂ^2 s . f . v . poștie ^1 . PÓȘTĂ^1 , poște , s . f . I. 1. Instituție publică care asigură primirea , transportul și distribuirea scrisorilor , a telegramelor , a mandatelor poștale și a coletelor ; local în care se află această instituție . 2. Corespondența primită , expediată sau distribuită în aceeași zi sau într - o perioadă dată . 3. Serviciu de transport pentru călători ( și corespondență ) , cu diligența , folosit înainte de introducerea căilor ferate ; vehicul folosit de acest serviciu ; diligență , poștalion . 4. Unitate de măsură a distanțelor folosită în trecut , egală cu aproximativ 20 km ; p . gener . ( fam . ) distanță ( mare ) nedeterminată . II. ( Pop . ) Bucată de hârtie unsă cu grăsime , care se lipește de talpa unui om adormit și care apoi se aprinde pentru a - l speria . III. Echipă de hamali pentru încărcarea vapoarelor acostate la chei . [ Var . : ( înv . ) póstă , ( reg . ) póștie s .

 

PORTAR

PORTÁR , portari , s . m . 1. Persoană însărcinată cu paza ( intrării ) unei întreprinderi , a unei instituții , a unei case de locuit etc . 2. Boier însărcinat cu paza curții domnești ( și cu alte treburi de protocol , administrative etc . ) . 3. Sportiv dintr - o echipă care apără spațiul porții proprii spre a evita primirea de goluri . - Poartă + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>