Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SOLDĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 102 pentru SOLDĂ.

SOLDĂȚIE

SOLDĂȚÍE s . f . ( Rar ) Stare , viață , calitate , serviciu de soldat sau , p . gener . , de militar . - Soldat + suf . -

 

SOLDĂȚIME

SOLDĂȚÍME s . f . Mulțime de soldați , totalitatea soldaților ; ostășime . - Soldat + suf . -

 

SOLDĂȚOI

SOLDĂȚÓI , soldățoi , s . m . ( Peior . ) Augmentativ al lui soldat . - Soldat + suf . -

 

SOLDARE

... SOLDÁRE , soldări , s . f . Acțiunea de a ( se ) solda și rezultatul ei . - V. solda

 

STROI

STRÓI s . n . ( Înv . și reg . ) 1. Rând , șir ( de soldați ) . 2. ( În expr . ) A bate la stroi sau a purta în stroi = a aplica cuiva o pedeapsă disciplinară , constând în trecerea printre două rânduri de soldați care îl lovesc unul după altul cu

 

ACTIV

ACTÍV , - Ă , activi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care participă ( în mod efectiv ) la o acțiune ; harnic , vrednic . 2. ( Despre corpuri sau substanțe ) Care realizează ( intens ) un anumit fenomen , un anumit efect etc . 3. ( Despre diateza verbală ) Care exprimă faptul că subiectul săvârșește acțiunea . 4. ( Despre operații , conturi , bilanțuri ) Care se soldează cu un profit , cu un beneficiu . II. S . n . 1. Totalitatea bunurilor aparținând unei persoane fizice și juridice . 2. Totalitatea mijloacelor economice concrete care aparțin unei întreprinderi , instituții sau organizații economice ; parte a bilanțului unde se înscriu aceste mijloace . 3. ( În expr . ) A avea ceva la activul său = a fi autorul unei acțiuni grave . A pune ceva la activul cuiva = a pune o acțiune ( gravă ) pe seama cuiva . 4. Colectiv de persoane care activează intens în domeniul vieții politice și obștești sub conducerea organizațiilor partidului clasei muncitoare sau a organizațiilor de

 

AMBUSCAT

AMBUSCÁT , ambuscați , adj . , s . m . ( Franțuzism ) ( Soldat ) dispensat de obligațiile grele ale serviciului militar ; ( militar ) scutit prin diverse aranjamente de a lupta pe

 

ARCHEBUZIER

ARCHEBUZIÉR , archebuzieri , s . m . Soldat înarmat cu archebuză . [ Pr . : - zi -

 

ARNĂUT

ARNĂÚT , arnăuți , s . m . 1. Soldat mercenar ( de origine albaneză ) angajat în garda domnească din țările române ; p . ext servitor înarmat , angajat de boieri mai ales pentru paza personală . 2. Specie de grâu de primăvară cu bobul mare și lunguieț , de culoare galbenă -

 

ASAB

ASÁB , asabi , s . m . Soldat din armata Imperiului Otoman . - Et .

 

BAȘBUZUC

BAȘBUZÚC , bașbuzuci , s . m . Ostaș voluntar , fără soldă , din trupele otomane neregulate , care trăia din

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>