Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUFERI

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 261 pentru SUFERI.

METAMORFOZAT

METAMORFOZÁT , - Ă , metamorfozați , - te , adj . 1. ( Geol . ) Care a suferit un metamorfism , care a fost afectat de metamorfism . 2. Care a suferit o metamorfoză ; schimbat , transformat ,

 

NESUFERIT

NESUFERÍT , - Ă , nesuferiți , - te , adj . 1. Care este greu de suportat sau care depășește puterile , rezistența cuiva , care nu poate fi suferit ; insuportabil ; p . ext . cumplit . 2. ( Adesea substantivat ) Care displace , care repugnă ; p . ext . urâcios ; detestabil , odios . - Ne - +

 

NEVROPAT

NEVROPÁT , - Ă , nevropați , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care suferă de o boală de nervi ; spec . ( persoană ) care suferă de nevropatie ; p . ext . ( om ) dezechilibrat ,

 

PEDEPSI

... a condamna , a osândi . 2. Tranz . și refl . Fig . ( Înv . și reg . ) A face să sufere sau a suferi

 

RĂZBUNA

RĂZBUNÁ , răzbún , vb . I . I. 1. Refl . și intranz . A - și face singur dreptate , pedepsind pe cel de la care a suferit un rău , o nedreptate . 2. Tranz . A da satisfacție cuiva care nu este în măsură să - și facă singur dreptate , pedepsind în numele lui pe cel de la care a suferit un rău . II. ( Pop . ) 1. Refl . ( La pers . 3 ) A se face vreme bună , a se lumina , a se însenina . 2. Tranz . ( În expr . ) A răzbuna ( pe cineva ) de inimă sau ( refl . ) a i se răzbuna ( cuiva ) inima = a ( se ) înveseli . - Răz - +

 

SINCOPA

... SINCOPÁ , sincopez , vb . I . Tranz . și refl . A face să sufere sau a suferi

 

SUFERIRE

... SUFERÍRE , suferiri , s . f . ( Înv . ) Faptul de a suferi ; suferință . - V. suferi

 

TRAUMATISM

TRAUMATÍSM , traumatisme , s . n . 1. Leziune suferită de un organism viu prin loviri violente , tăieturi , înțepături etc . ; traumă ( 1 ) ; p . ext . ansamblul tulburărilor de ordin local și general care apar în urma acțiunii unui agent extern violent ; p . restr . șoc traumatic . 2. Stare psihică patologică a unui organism care , nemaiputând să suporte o excitație excesivă , din cauza unei traume ( 2 ) suferite , nu mai reacționează în nici un fel , devenind insensibil la orice alt

 

TRAUMATIZAT

TRAUMATIZÁT , - Ă , traumatizați , - te , adj . 1. Care a suferit un traumatism fizic sau psihic . 2. Care nu mai reacționează , insensibil la orice excitant în urma unei traume psihice

 

VICTIMĂ

VÍCTIMĂ , victime , s . f . 1. Persoană care suferă chinuri fizice sau morale din partea oamenilor , a societății , din cauza propriilor greșeli etc . 2. Persoană care suferă de pe urma unei întâmplări nenorocite ( boală , accident , jaf , crimă etc . ) . 3. ( În antichitate ) Animal sau om care era sacrificat unui

 

ÎMPĂTIMI

ÎMPĂTIMÍ , împătimesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A face pe cineva să sufere , a provoca cuiva dureri . [ Var . : împătimá vb . I ] - În +

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>