Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TELEFONIC
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 35 pentru TELEFONIC.
CÁLE , căi , s . f . I. 1. Fâșie de teren special amenajată pentru a înlesni circulația oamenilor , a vehiculelor și a animalelor ; drum . 2. Arteră de pătrundere într - un oraș , făcând legătura cu o șosea importantă . 3. Element al unei construcții pe care se deplasează un aparat sau o mașină . 4. Succesiune de linii și centrale intermediare prin care se realizează legătura telefonică sau telegrafică între două localități . 5. Călătorie . Dor de cale . 6. Distanță , depărtare . A mers cale de două ceasuri . II. Fig . Direcție luată de o dezvoltare , de o acțiune , de o mișcare ;
CÁSCĂ , căști , s . f . 1. Acoperământ pentru cap , făcut din metal , din piele sau din cauciuc și folosit de militari , de unii sportivi și de unii muncitori pentru protecția capului . 2. Dispozitiv alcătuit din unul sau din două receptoare fixate pe urechi , care servește la ascultarea transmisiunilor radiofonice , telefonice
CENTRALÍST^2 , - Ă , centraliști , - ste , s . m . și f . Persoană care lucrează într - o centrală ( telefonică ) . - Centrală + suf . - ist . CENTRALÍST^1 , - Ă , centraliști , - ste , adj . Potrivit centralismului , care aparține centralismului , privitor la
CENZÚRĂ , cenzuri , s . f . 1. Control prealabil exercitat , în unele state , asupra conținutului publicațiilor , spectacolelor , emisiunilor de radioteleviziune și , în anumite condiții , asupra corespondenței și convorbirilor telefonice ; organ care exercită acest control . 2. Demnitatea , funcția de cenzor în vechea
COMBINÓR , combinoare , s . n . Organ suplimentar al fiecărui selector dintr - o centrală telefonică automată , folosit pentru a produce schimbări succesive în constituția circuitelor . - Combina + suf . -
COMUTÁȚIE , comutații , s . f . 1. Totalitatea operațiilor , manuale sau automate , de conectare și de deconectare a liniilor în vederea realizării unei legături telefonice . 2. Proces de schimbare rapidă a sensului sau a valorii curentului dintr - o secțiune a înfășurării indusului unei mașini electrice cu colector când lamelele la care este legată trec pe sub
DÚPLEX , duplexuri , s . n . 1. Procedeu sau ( concr . ) aparat care permite comunicarea simultană bilaterală între două posturi telegrafice sau telefonice . 2. Procedeu de reproducere în două culori a unor ilustrații monocrome ( prin contrast ) . 3. Hârtie sau carton fabricate prin lipirea a două straturi . 4. Apartament construit pe două
FÍȘĂ , fișe , s . f . 1. Foaie ( mică ) de hârtie sau de carton pe care își face însemnări cel ce strânge material pentru elaborarea unei opere , pe care se redau extrase dintr - o lucrare etc . 2. ( Tehn . ) Piesă de la capătul unui cordon de rețea , care se introduce într - o priză , într - un cuplu etc . spre a stabili legătura cu o linie electrică , telefonică
INDUCTÓR , - OÁRE , inductori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre procese fizice ) Care produce sau influențează un alt proces , cu care evoluează concomitent . Forță inductoare . 2. S . n . Organ al unei mașini electrice , al unui aparat electric etc . care produce fluxuri magnetice inductoare . 3. S . n . Mic generator de curent alternativ , cu magneți permanenți , acționat manual și folosit în instalațiile telefonice pentru producerea semnalului de
INTERCEPTÁ , interceptez , vb . I . Tranz . A prinde , a reține un obiect în timpul mișcării lui ; a surprinde și a controla o convorbire telefonică , o corespondență între două persoane
IPSOFÓN , ipsofoane , s . n . Dispozitiv bazat pe înregistrarea și pe redarea magnetică a vocii , care primește și înregistrează mesajele telefonice în absența