Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TITULATURĂ

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru TITULATURĂ.

PREAÎNĂLȚAT

PREAÎNĂLȚÁT , - Ă preaînălțați , - te , adj . ( În titulatura dată domnilor sau prelaților ) Preamărit . - Prea +

 

PREACUVIOS

PREACUVIÓS , - OÁSĂ , preacuvioși , - oase , adj . ( În titulatura dată unor clerici ; adesea substantivat ) Foarte cuvios , extrem de cucernic . [ Pr . : - vi - os ] - Prea +

 

PREAFERICIT

PREAFERICÍT , - Ă , preafericiți , - te , adj . ( În titulatura dată ierarhilor care dețin grade înalte ; adesea substantivat ) Foarte fericit ; p . ext . sfânt . - Prea +

 

PREALUMINAT

PREALUMINÁT , - Ă , prealuminați , - te , adj . 1. ( Înv . ) Care constituie un izvor ( puternic ) de lumină , care răspândește ( multă ) lumină ; ( foarte ) luminos , strălucitor . 2. ( În titulatura dată suveranilor ) Mărit , slăvit , preamărit . 3. Fig . Plin de înțelepciune . - Prea +

 

PREAMĂRIT

PREAMĂRÍT , - Ă , preamăriți , - te , adj . ( În titulatura dată suveranilor sau prelaților ) Lăudat , mărit , slăvit , preaînălțat , prealuminat . - Prea +

 

PREAPUTERNIC

PREAPUTÉRNIC , - Ă , preaputernici , - ce , adj . ( Înv . ; în titulatura dată suveranilor , demnitarilor etc . sau în formele de adresare ) Foarte puternic ,

 

PREASFINȚIA

... PREASFINȚÍA , preasfințiile , s . f . art . ( Urmat de un adj . pos . ) Termen respectuos de adresare sau titulatură

 

PREASTRĂLUCIT

PREASTRĂLUCÍT , - Ă , preastrăluciți , - te , adj . ( Înv . ; în titulatura dată suveranilor ) Mărit , slăvit . - Prea +