Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TĂIȘ
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 34 pentru TĂIȘ.
SCALPÉL , scalpele , s . n . ( Adesea fig . ) Cuțitaș cu lamă ascuțită , curbă , cu unul sau cu două tăișuri , folosit la disecțiile anatomice și în chirurgie . [ Pl . și :
SÉCERĂ , seceri , s . f . 1. Unealtă agricolă manuală folosită la recoltarea cerealelor prin tăierea tulpinilor acestora , formată dintr - o lamă îngustă și curbată de oțel , cu tăișul în interior ( prevăzut cu dinți ) , fixată într - un mâner de lemn . 2. Secerat , seceriș ( 1 ) . [ Var . : ( pop ) sécere s .
... SECÚRE , securi , s . f . Unealtă formată dintr - un corp de oțel cu tăiș și un ochi în care se fixează o coadă de lemn , folosită pentru doborârea arborilor , la scurtatul sau despicatul lemnelor , la cioplit și ( în trecut ...
SFRÉDEL , sfredele , s . n . 1. Unealtă în formă de bară , prevăzută la un capăt cu muchii ascuțite sau cu tăișuri și folosită pentru executarea găurilor ; burghiu . 2. ( Art . ) Numele popular al unei constelații formate din trei
SPÁDĂ , spade , s . f . 1. Armă formată dintr - o lamă dreaptă cu două tăișuri , din gardă și mâner , cu care se poate tăia și împunge . 2. ( Sport ) Probă de scrimă care se practică cu spada (
SPÁTĂ , spate , ( I , III ) ( II ) spete , s . f . I. Piesă la războiul de țesut formată dintr - un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete , formând un fel de pieptene cu două rădăcini printre dinții căruia trec firele de urzeală . II. 1. Porțiune a scapulei care susține articulația umărului ; p . ext . regiunea corespunzătoare a corpului . 2. ( Reg . ) Spătarul scaunului . III. ( Înv . ) Sabie cu lamă lungă , dreaptă și lată , cu două
TÂMP , - Ă , tâmpi , - e , adj . 1. ( Înv . și pop . ; adesea substantivat ) Prost ; tâmpit ( 1 ) . 2. ( Reg . ; despre instrumente ascuțite ) Cu vârful sau cu tăișul tocit , știrbit ; tâmpit (
... flori galbene , folosită în medicina populară pentru oblojirea tăieturilor ( Inula hirta ) . 3. S . n . Buștean pe care se taie sau se despică lemnele de foc ; tăiș ( 2 ) ; ( în trecut ) trunchi care servea călăului pentru decapitarea condamnaților la moarte . 4. S . m . Muncitor care se ocupă cu tăierea diferitelor materiale în industrie ...
... TALÁȘ s . n . ( Colectiv ) 1. Așchii lungi , subțiri și răsucite care se desprind la prelucrarea cu rindeaua sau cu unelte cu tăiș
... TESLĂ , tesle , s . f . Unealtă cu coada scurtă , cu tăiș