Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru USUC

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 178 pentru USUC.

USCĂȚIV

USCĂȚÍV , - Ă , uscățivi , - e , adj . ( Despre ființe sau părți ale corpului lor ) Slab , uscat , costeliv . - Uscat ^2 + suf . -

 

USCĂCIOS

... USCĂCIÓS , - OÁSĂ , uscăcioși , - oase , adj . 1. Care are un aspect uscat , care este lipsit de umezeală . 2. Slab , uscățiv . - Usca

 

USCĂCIUNE

... USCĂCIÚNE s . f . 1. Însușirea de a fi uscat . 2. Secetă . - Usca

 

USCĂTOR

... Care usucă , care zvântă . 2. S . n . Aparat , mașină sau instalație care servește la uscarea artificială a unor materiale . 3. S . f . Uscătorie . - Usca

 

USCĂTURĂ

USCĂTÚRĂ , uscături , s . f . 1. Creangă subțire și uscată . 2. ( Mai ales la pl . ) Mâncare uscată , care se poate mânca rece ( și fără o pregătire

 

ÎNȚELENIT

ÎNȚELENÍT , - Ă , înțeleniți , - te , adj . 1. ( Despre pământ ) Întărit , uscat din cauza secetei sau a necultivării . 2. Fig . Încremenit , împietrit ,

 

ȚÂR

ȚÂR ^2 , țâri , s . m . 1. Scrumbie mică de mare , care se pescuiește primăvara și se consumă mai ales sărată și uscată . 2. Fig . Om foarte slab . ȚÂR ^1 interj . Cuvânt care imită zgomotul intermitent produs de greier și de alte insecte sau de un lichid care se scurge picurând de undeva . [ Var . : țârc interj . ] -

 

ALGĂ

ÁLGĂ , alge , s . f . ( La pl . ) Plante inferioare caracterizate prin prezența clorofilei și răspândite în ape dulci , sărate și pe uscat ; ( și la sg . ) plantă din acest

 

AREIC

ARÉIC , - Ă , areici , - ce , adj . ( Geol . ; despre sol ) lipsit de apă , uscat , arid . [ Pr . : - re -

 

ARID

ARÍD , - Ă , arizi , - de , adj . ( Despre soluri , teritorii etc . ) Uscat ^2 ; neroditor ,

 

ARIE

ÁRIE^1 , arii , s . f . 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele ; arman . 2. Suprafață de teren sau platformă pe care se așează cărămizile la uscat , se montează unele elemente de construcții , se prepară betonul etc . ÁRIE^2 , arii , s . f . 1. ( Mat . ) Măsură a unei suprafețe ( exprimată în valori numerice ) . Aria cercului . 2. ( Suprafață , teritoriu considerat ca ) zonă de răspândire a unui fenomen , a unui grup de plante sau de animale etc . ÁRIE^3 , arii , s . f . Compoziție muzicală vocală ( cu acompaniament de orchestră , de pian etc . ) care face parte dintr - o operă , operetă

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>