Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPĂCA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru ÎMPĂCA.

ÎMPĂCARE

... ÎMPĂCÁRE , împăcări , s . f . Acțiunea de a ( se ) împăca și rezultatul ei ; împăciuire , împăcăciune . - V. împăca

 

ÎMPĂCAT

... ÎMPĂCÁT , - Ă , împăcați , - te , adj . Liniștit , mulțumit , satisfăcut . - V. împăca

 

NEÎMPĂCAT

NEÎMPĂCÁT , - Ă , neîmpăcați , - te , adj . 1. Care nu este sau nu poate fi împăcat sau mulțumit . 2. Neînduplecat , aprig ; crunt , înverșunat . - Ne - +

 

ÎMBUNAT

ÎMBUNÁT , - Ă , îmbunați , - te , adj . Împăcat , calmat ; ( rar ) blând , binevoitor . V.

 

ÎMPĂCĂCIUNE

... ÎMPĂCĂCIÚNE , împăcăciuni , s . f . ( Înv . ) Împăcare . - Împăca

 

ÎMPĂCIUI

... și refl . recipr . ( Rar ) A convinge pe cineva să facă pace sau a face pace cu cineva ; a ( se ) împăca

 

ÎMPĂCIUIT

ÎMPĂCIUÍT , - Ă , împăciuiți , - te , adj . ( Rar ) Împăcat , liniștit . - V.

 

ÎNȚELEGE

... cu mintea ; a pricepe . 2. Refl . recipr . A ajunge la învoială , a cădea de acord , a se împăca , a conveni cu cineva . 3. Tranz . ( în expr . ) A nu înțelege nimic din ceva = a nu se alege cu ...

 

ÎNVOI

... consimți la ceva . 3. Refl . recipr . ( Pop . ) A trăi în bună înțelegere cu cineva , a se înțelege , a se împăca

 

COMPATIBIL

... COMPATÍBIL , - Ă , compatibili , - e , adj . Care se poate împăca

 

CONCILIA

... CONCILÍA , conciliez . vb . I. Tranz . A pune de acord , a împăca

 

   Următoarele >>>