Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNNEBUNIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru ÎNNEBUNIT.

ÎNNEBUNIRE

... ÎNNEBUNÍRE s . f . Faptul de a înnebuni . - V. înnebuni

 

ÎNNEBUNITOR

... ÎNNEBUNITÓR , - OÁRE , înnebunitori , - oare , adj . Care te face să înnebunești ; exasperant . - Înnebuni

 

ÎNNEBUNI

ÎNNEBUNÍ , înnebunesc , vb . IV . Intranz . A fi atins de nebunie , de demență ; a deveni nebun ; a se aliena ; ( prin exagerare ) a - și pierde calmul , stăpânirea de

 

ȚICNI

... ȚICNÍ , țicnesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) A - și pierde puterea de judecată ; a înnebuni

 

ALIENA

... Jur . ) A transmite cuiva un drept sau un lucru prin vânzare , cesiune etc . ; a înstrăina . 2. Refl . ( Livr . ) A înnebuni

 

CĂPIA

... și bovine ) A se îmbolnăvi de cenuroză . 2. Fig . ( Fam . ) A se scrânti , a se țicni , a înnebuni

 

NEBUNI

... NEBUNÍ , nebunesc , vb . IV . Intranz . și tranz . ( Pop . ) A înnebuni

 

NEBUNIT

NEBUNÍT , - Ă , nebuniți , - te , adj . ( Rar ) înnebunit , nebun . - V.

 

ORBIT

ORBÍT , - Ă , orbiți , - te , adj . 1. Lipsit de vedere , cu vederea slăbită . 2. Fig . Cu mintea întunecată ( de furie , de durere etc . ) , fără discernământ , scos din minți , înnebunit ,

 

RĂTUTI

... RĂTUTÍ , rătutesc , vb . IV . Refl . ( Reg . ) A - și pierde capul , a se zăpăci , a înnebuni

 

   Următoarele >>>