Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNVINGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentru ÎNVINGE.

ÎNVINGĂTOR

... ÎNVINGĂTÓR , - OÁRE , învingători , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care a învins ; biruitor , câștigător . - Înving ( prez . ind . al lui învinge

 

ÎNVINGERE

... ÎNVÍNGERE , învingeri , s . f . Acțiunea de a învinge și rezultatul ei . - V. învinge

 

ÎNVINS

... ÎNVÍNS , - Ă , învinși , - se , adj . ( Adesea substantivat ) Biruit , înfrânt ; p . ext . supus . - V. învinge

 

LUPTĂ

... învingă una pe alta ( sau unele pe altele ) . 2. Ciocnire armată între două forțe inamice ; bătălie . 3. Străduință depusă de cineva pentru a învinge o greutate , o nevoie sau pentru a se apăra . 4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee , o concepție ...

 

NEÎNVINS

NEÎNVÍNS , - Ă , neînvinși , - se , adj . Care nu este sau nu poate fi învins , invincibil ; p . ext . neînduplecat , neclintit . - Ne - +

 

BATE

... peste gură , peste picioare . A bate la palmă , la tălpi , la spate . A bate în cap . 2. Tranz . A învinge un adversar într - un joc , la un concurs ( sportiv ) ; a birui un dușman în luptă , în război . 3. Tranz . A lovi ...

 

BIRUI

... BIRUÍ , bírui , vb . IV . Tranz . 1. A învinge , a înfrânge , a bate ( un dușman , un adversar etc . ) 2. ( Pop . , mai ales în construcții negative ) A fi în ...

 

BIRUIT

BIRUÍT , - Ă , biruiți , - te , adj . Bătut în luptă , întrecut într - o competiție , învins , înfrânt . V.

 

BIRUITOR

BIRUITÓR , - OÁRE , biruitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care a învins . [ Pr . : - ru - i - ] - Birui + suf . -

 

CNOCAUTA

... CNOCAUTÁ , cnocautez , vb . I . Tranz . A - și învinge

 

COVÂRȘI

... A depăși , a întrece ( cu mult ) în măsură , în număr , în forță etc . ; p . ext . a copleși , a învinge

 

   Următoarele >>>