Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNVIORARE

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru ÎNVIORARE.

ÎMPROSPĂTARE

... ÎMPROSPĂTÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) împrospăta și rezultatul ei ; înnoire , înviorare

 

ÎNVIOȘARE

... ÎNVIOȘÁRE , învioșări , s . f . ( Reg . ) Acțiunea de a ( se ) învioșa ; înviorare

 

PRIMENEALĂ

... 1. Schimbare a rufăriei , a lenjeriei murdare cu alta curată . 2. ( La pl . ; concr . ) Rufe , albituri curate , de schimb . 3. Fig . Înviorare

 

REVIGORARE

... REVIGORÁRE , revigorări , s . f . ( Franțuzism ) Acțiunea de a revigora ; înviorare

 

REVIRIMENT

... REVIRIMÉNT , revirimente , s . n . Schimbare bruscă în bine ; înviorare

 

REVITALIZARE

... REVITALIZÁRE , revitalizări , s . f . Acțiunea de a revitaliza și rezultatul ei ; revigorare , înviorare

 

REVIVISCENȚĂ

... REVIVISCÉNȚĂ , reviviscențe , s . f . Revenire la viață ; înviorare

 

UȘURINȚĂ

... UȘURÍNȚĂ , ușurințe , s . f . 1. Faptul de a fi ușor ( de făcut ) ; facilitate . 2. Nesocotință , neseriozitate ; superficialitate . 3. ( Înv . ) Înviorare