Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚĂCĂNI

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ȚĂCĂNI.

ȚĂCĂNIT

... ȚĂCĂNÍT^2 , - Ă , țăcăniți , - te , adj . 1. ( Despre mersul cailor ) Cu pași mărunți și regulați . 2. Fig . Smintit , țicnit . V. țăcăni . ȚĂCĂNÍT^1 , țăcănituri , s . n . Faptul de a țăcăni ; zgomot , repetat produs de un lucru care țăcănește ; țăcănitură . - V. țăcăni

 

ȚĂCĂNEALĂ

... ȚĂCĂNEÁLĂ , țăcăneli , s . f . Faptul de a ( se ) țăcăni . 1. Țăcănit ^1 . 2. Fig . Țicneală , sminteală . - Țăcăni

 

ȚĂCĂNITURĂ

... ȚĂCĂNITÚRĂ , țăcănituri , s . f . Țăcănit ^1 . - Țăcăni

 

ȚAC

ȚAC interj . Cuvânt care imită un țăcănit sau zgomotul produs la tăierea unui material ( cu

 

ȚICNI

... A - și pierde puterea de judecată ; a înnebuni , a se sminti . a se zăpăci , a se țăcăni

 

ȚICNIT

ȚICNÍT , - Ă , țicniți , - te , adj . 1. ( Fam . ) Smintit , zăpăcit , țăcănit , nebun . 2. ( Rar ; despre obiecte ) Plesnit ^2 ,

 

PĂCĂNI

... PĂCĂNÍ , păcănesc , vb . IV . Intranz . A produce un zgomot scurt , repetat și sacadat ; a țăcăni