Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DA MÎNA

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 75 pentru DA MÎNA.

Dimitrie Anghel - Calvarul florilor

... monumentelor, priveau cu ochii lor de piatră ; ramurile copacilor funebri se mișcau murmurînd ; cerul își pleca veșmîntul lui albastru și împăciuitor, dar nimic nu oprea mîna răufăcătorilor. Coșurile o dată pline din adumbritul țintirim de la Belu, din pămîntul celui de la Sfînta Vineri, din acela de la Ghencea ori de ...

 

Dimitrie Anghel - Fantome, 2

... într-o lumină de lună, într-o atmosferă misterioasă... Fantoma de adineaori are un taraf acuma, o giubea nouă o îmbracă, ochii îi sclipesc și mîna nu-i mai tremură, tînguirea singuratecă se face orchestră, o ghitară parcă s-a adăogat, și iată și un flaut, și sunt mai ... devale lașul și-aprinde luminile sfioase tremurînd în ceața albăstrie. Arunc un ban fantomei de lăutar și cobor la vale, cătînd să-mi întregesc amintirile. Da, viziunea aceasta era adevărată în vremea copilăriei mele. Era bogăție, și nu era seară cu lună să nu urce trăsurile pe dealul Copoului. lașul era ... acest ultim popas, un ultim gest de mînă, o înclinare grațioasă din cap, și alaiul de fantome pleacă din nou în lumea lui de fantome. Da, alaiul e plecat din nou, și iată-mă singur cu umbra mea în Iașul mohorît al zilelor noastre, în Iașul lepros și vulgar, unde străinii ...

 

Nicolae Filimon - Mateo Cipriani

... bărbat în anii copilăriii sale, păzind porcii pe văile de la Tivoli [3] , dupe cum zice tradițiunea; iar pe marginea de jos era scris cu mîna sentința următoare: „chi dura, vince“, adică „cine vrea poate“ sau prin persistență ambițiosul ajunge la scopul propus. Aceasta fu de ajuns ... lui Dumnezeu. Ceea ce mi se păru foarte bizar era disciplina cu care cuvioșii părinți sugeau sîngele Domnului. Deodată vedeai o sută de drepte puind mîna pe ulcioare și turnînd vin în pahare; apoi iarăși o sută de stînge ridicînd o sută de pahare pline cu vin la o sută de ... de capete plecîndu-se îndărăt, ca să poată suge mai cu comoditate acel nectar ce se scoate din viile sădite pe colinele Apeninului. — Via da bravi! [4] … zise amicul meu, entuziast de acele manipulări militare ale călugărilor. — Siete ben venuti, signori! [5] răspunseră călugării deodată, dar rămîind unii ... călugării noștri, ce aveau prea multă inteligență, se simțiră foarte mult atinși la amoarea proprie, dar vestmîntul ce purtau oprindu-i de a da curs mîniei, se mărginiră numai a se scuza cu niște cuvinte umilitoare, dar foarte contradictorii cu agitarea ce se vedea imprimată pe fizionomiile ...

 

Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel)

... păr creț și alb ciufulit în jurul tîmplelor, cu barbișonul mișcător deasupra celor trei rînduri de bărbii, cu pîntecele enorm, boltit peste picioarele scurte, cu mîna elegant îngrijită și fină, ca o mînă de femeie. O prietenie veche îl lega de tata, și, cu toată deosebirea de cultură ce era între ... sală furtunoasă de întrunire, glasul lui stîns și plîngător abia răsună și lacrimi mari i se rostogolesc pe obrajii bucălați, fără să le poată stăpîni. Mîna lui mică și fină duce la gură din cînd în cînd o sticluță din care bea și, în tăcerea din sală, glasul reîncepe tînguitor. Se ...

 

Alexandru Vlahuță - Do ut des...

... a căzut de sus o floare, Și-un bilet: "Vino, te-aștept !" portița la o parte, I se pare că-i în vis... Mîna alb-a Afroditei Grabnic ușa i-a deschis... Ce mai vreți să șiți? Sunt singuri ! Junele-i cam sfiicios... Două brațe ...

 

Dimitrie Anghel - A patra Parcă

... de Dimitrie Anghel Harnice, posomorite și sinistre torc cele trei surori la lumina lividă a opaițului ce le luminează. Severă ține una în mîna-i vestejită furca fatală, cu lîna albă și neagră din care scapătă un fir de întuneric și altul de lumină ; cu luare-aminte învîrtește cealaltă ... cele trei posomorîte și triste surori, în timpul acesta, la lumina lividă a opaițului ce le luminează, torc înainte nepăsătoare, una ținînd în mîna-i veștejită furca din care scapătă un fir de întuneric și altul de lumină, cealaltă fusul fatal pe care vine să se învîrtească firul, iar ...

 

Anton Pann - Nepotul împrumutat

... de an Ț-îi răspunz pîn'la un ban. Unchiul său s-a îndurat La vorba ce l-a rugat Și mîna sa ardicînd Îi arată sus, zicînd: -Vezi acea oală din cui? Eu ce am acolo pui. Caută, și cîți găsești, Numărați să-i priimești. Nepotul ...

 

Dimitrie Anghel - Floarea de aloes

... era vesel și zgomotos, căci omul de afaceri nu are timp să viseze și nu se poate înduioșa. Ținîndu-mă de mînă, el nu-și da seama că visul și cu banul intrau laolaltă, nu știa că duce visul de mînă... O femeie bătrînă, într-un clinchet de chei, ce parcă ... aveam Ia gît, mă urmări cu ochii. Erau mătăniile lui, de bună seamă, și fără să vreau, ca îndemnat de cineva, mi-am ridicat repede mîna să le scot. Firul pe care erau adunate, fiind vechi însă, poate, sau cine știe ce ascunsă putere a lucrurilor care își aduc ... Albe, firele se desprindeau și zburau în aer, rădeau aproape pămîntul și înălțîndu-se apoi iarăși, se aninau unde le ducea întîmplarea. Arbustul dezrobit de mîna bătrinei își tremura încet foile și numai târziu, tîrziu de tot, am știut că arbustul acesta misterios, ce sta așa de timid și zgribulit la ...

 

Anton Pann - Povestea vorbei

... 1 vătrai de lemn. Povestea vorbei Primăvară,-ntîia oară roazele cînd înfloresc, C-un fir merse la-mpăratul grădinaru-mpărătesc, Care cu plăcere multă-n mîna sa cum l-a luat, Totdodată fără veste la un deget l-a-nțepat Și întîia sa plăcere ce asupra-i ... În sfîrșit el cu secretu-i a văzut c-a izbutit Și mergînd la împăratul duse un fir înflorit; Care-n mîna sa luîndu-l, foarte bine i-a părut C-a putut să-l altuiască după cum a fost cerut ... nu auzise Între alte vorbe iară îi mai zise. Craiul și aceasta o-nghiți cu noduri, Ea nu-nceta însă de a-i da iar bolduri Și mai zise iarăși: — Ce ciudat îmi pare! N-am mai văzut încă astfel de nas mare! Se înăspri craiul și zise ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea III

... toate din natură Și prin mîndra fermecare sun-o muzica de șoapte, Iar pe ceruri se înalță curcubeele de noapte… Ea, șezînd cu el alături, mîna fină i-o întinde, Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde: — Las’ să leg a mea viață de a ... La un semn deschisă-i calea și se-apropie de cort Un bătrîn atît de simplu, după vorbă, după port. — Tu ești Mircea? — Da-mpărate! — Am venit să mi te-nchini, De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini. — Orice gînd ai ... Fulgerele adunat-au contra fulgerului care În turbarea-i furtunoasă a cuprins pămînt și mare. N-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face, Și Apusul își împinse toate neamurile-ncoace; Pentru-a crucii biruință se mișcară rîuri-rîuri, Ori din codri ... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedec de-un moșneag? — De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rînd, el este domnul Țării Românești. Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne ...

 

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

... după atîta vreme. Grămadă curseseră anii, neagra estompă a morței îndoliase multe case, epidemii nenumărate dăruise moșteniri neașteptate, mii de rețete semnase acuma mîna celui ce acum douăzeci de ani nu-și pusese încă iscălitura sub nici un decret de moarte... Ca o pacientă rău îngrijită ce nu mai ... perinile ce-și pierdea cîlții la paravanul viu ce-i acoperea orizontul de atîta vreme ; nepăsător și hursuz cel ce stăpînea poziția cea mai înaltă mîna bietele cvatrupede, care înțeleseseră, în sfîrșit, ce însemnează a merge în unire și de a-și mișca în cadență pasul... Al ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>