Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN ACEASTA
Rezultatele 1001 - 1010 din aproximativ 1822 pentru DIN ACEASTA.
Vasile Alecsandri - Bogatul și săracul
... glas mare poruncea: "Măi crâșmar, Măi făgădar! Adă-mi mie vin de-un ban Ca să beau cu ist sărman." Iar săracul că râdea Și din gură poruncea: "Măi crâșmar, Măi făgădar! Adă-mi mie vin de-un zlot [2] Să-l beau cu bogatul tot! ,,Măi sărace, sărăcilă, De ce ... la romani numele de carrum se numea și sarracum . Este dar de presupus fără amăgire că cuvântul de sărac, adică neavut, a denumit din vechime pe oamenii însărcinați cu ducerea carelor, oameni cu simbrie și lipsiți de avere. [2] Zlotul e o monedă de convenție, precum leul, a ... a face moarte de om; el nu cunoaște simțirea răzbunării, vendetta italienilor. Crimele cu premeditare sunt foarte rari în țară: cele mai multe provin din furia mâniei sau din cauza băuturii. Gelozia încă produce din când în când acte criminale. Finitul acestui cântec are o variantă care pune în gura săracului următoarele cuvinte: ,,Tu ai galbeni la chimir, Eu am ...
Ion Heliade Rădulescu - Coada momițelor
... să vază cum, ce fel va ieși. Pagonii și loricii, maroții și gibonii Pe capăt se-ntrecea, Cinci candidați scotea, De care să se mire din lume toți bufonii; Și-și da mai dinainte Păreri și mari cuvinte Că au și isteciune, Și mare-nțelepciune, Și darurile toate, un soi tot ... Talapii și malbrucii, Momițe lungi în coadă, și susțineau mai tare Că minte ca să aibă și gust, talent, știință, Prestigiu cu diplome ca cei din seminariu, E foarte necesariu La o momiță coada. Și spre încredințare, Zicea că de spinare Și cap, și coad-atârnă; și unul la o parte ...
Ștefan Octavian Iosif - Șincai
... Ştefan Octavian Iosif - Şincai Șincai de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Din vechi hrisoave, din scripturi bătrîne Strîngînd de-a valma note pentru Hronic, Așa-l văd eu pe tînărul canonic, Istoricul semeț și dîrz de mîne. Cînd ...
Ștefan Octavian Iosif - Copil sărman...
... Ştefan Octavian Iosif - Copil sărman... Copil sărman... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Din raiul mîndrilor Bucegi Ce te jelesc de ani întregi, Ce dor atît de nențeles Te-a îndemnat să vii la șes ? Credeai c ... rea e la oraș ! La porți închise ai bătut, Pe căi greșite te-ai pierdut. Și steaua fără de noroc Te-a urmărit din loc în loc. Străin de toți biet păstoraș, În goana oarbă din oraș... Acum în darn plîngi nopți întregi De dorul mîndrilor Bucegi ; Te-ai reîntoarce, și-i tîrziu, Tot e-ntuneric și pustiu... Ce-ai căutat ...
Marius Marian Șolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet
... trebui să fiu, în cazul în care ai accepta să te întinzi. în timpul liber, femeie politicoasă, nerefuzând diversitatea de cefe păstoase și în valuri din aparatul de partid și de stat și schimbul de informație cinegetică, iar între 9.00 și 17.00, machioră de morți, minus pauza de masă ... la intersecția de peste drum. această pauză în funcționăreala ta ai susținut-o ca fiind obligatorie pentru toți angajații MCC, luându-le 30 de minute din zi, doar pentru ca tu să ai motiv să ieși din minister, evident, în cu totul alți parametri orari, pentru întâlnirile devenirii tale, cele care, fiind prea multe, nu mai aveau loc în gurile nopții… oricum ... frunte, cu o mână discretă, atârnând interior, în spatele inimii în care ai strâns întuneric. lumina se mișcă pe deasupra lucrurilor, scoțându-le cu viață din
Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei
... pe rugăciune, cu gând ca doară îi va asculta Dumnezeu și le va da și lor un copil. După trecere de câteva zile, într-una din seri, când petrecură ei o parte din noapte rugându-se mai fierbinte, se culcară și mai târziu. Cum puse capul pe perină, adormiră îndată, parcă-i lovise cineva cu muchea în cap ... împărătești și care era limpede ca lacrima. Dădaca băgase de seamă că fetei, pe lângă alelalte, îi plăcea să asculte și la viersul ce scotea din fluier un ciobănaș care avea câteva miele și le păștea dincolo de pârâiaș. Într-una din zile fata împăratului merse cu dădacă-sa la câmp și, neauzind fluierul, crezu că sunt singure, se dezbrăcară și se scăldară. Ciobănașul dormea la rădăcina ... uita pe cer la drumul robilor, vedea cum se mișca carul, fata care duce apa în donițe pe cobilițe. Se mira de razele ce ieșea din luceafăr, și căuta cu mare dorință să cunoască care din candelele atârnate în cer ar fi aceea a fetei împăratului ca să se închine la ea. Pe când era cufundat în gândire, fiii ... ...
George Coșbuc - Pentru libertate
... a orice chin, Că noi știm că-i multă viață Și în noi, și-n cei ce vin. Blestemați pieri-vor regii Cari s-abat din drumul drept Ne-ați adus stricarea legii Și ne stați cu mâna-n piept. O, și-n loc s-aveți rușine, Vă mândriți cu ce ... adus: Dar puterea, știți voi bine, Nu vi-a dat-o Cel-de-sus, Nici Eternul Domn! Vi-e dată De-un vremelnic din Infern! Deci vi-e binecuvântată Și la voi va fi-n etern! Lumile-au văzut mirate Cât de mult iubirăți voi Șuierul de bici ce ... Făr de milă oameni goi! Dar și pentru noi rămâne Timp ah, cine poate ști! Șuierul acesta mâine Cânt al lui Tirteu va fi! Iar din lanțul ce-azi ne strânge Pot să iasă spăzi, și pot Spăzile să vadă sânge, Nu de-al nostru însă tot! Și sfârșitul tău veni ...
Alecu Donici - Nada și chiticul
... însă pe flutur pe lângă lumânare, Prezicerea-mi îndată își are-a ei urmare: Că el nu scapă nepârlit! Aceasta-i o asemănare, Din care cititorii pe samă-și vor opri Cât bunele lor simțuri în parte vor dori. Iar eu aud adese iertând întâi greșală Sub nume de ... șopotește Și e nepăsătoare către al său bărbat... Se află pe un luciu oricând de-alunecat. Acela care-i place tot intrigi să adune, Umblând din casă-n casă, le-nvață de minune, Dar mai târziu... Văd însă că sporul de vorbit M-ar da de gol la lume că am ... au spus-o și mie un om bun. La heleșteu, nu mare, în unda-i acea lină, De caracudă plină, Cu undițe băieții și leneșii din sat Chitici de toată mâna undea neîncetat. Unditul, ca și pânda, vrea mai ales răbdare... De multe ori pescarul în lungă așteptare La legănânda plută ... tragă pește, Se-ncredințează numai că nada i-a lipsit: Chiticul de sub mână îi și făcu răpire. Astfel un chitic sprinten, sumeț din a lui fire, Cam înșela adese și pe pescarii mei. Dar nu-i trecu prea multe; căci într-o zi, când ei Undeau ...
Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați
... și răsturnă banii în pat. Femeia rămase înmărmurită cu ochii țintă la bani. Copiii carii până atunci răscolea prin sac și înhăța cu dinții când din una, când din alta, cum auziră zornăitul banilor, alergau de la sac la bani și de la bani la sac. Ei nu se puteau sătura văzând atâta belșug ... Într-o zi, când lipsea și nevasta lui d-acasă, copiii intrară în colivie ca să se joace cu găina. Jucându-se ei acolo, unul din ei ridică aripa găinei și vede că este ceva scris acolo: - Să te văz, nene, zise cel mijlociu către cel mai mare din frați, poți tu să citești ce zice aici? - Ba nici boabă, răspunse el. Astea parcă nu sunt slove de care ne arată dascălul. - Să mergem ... cu șoșele, cu momele, îi intră pe sub piele și se înădi cu dânsa. Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. Într-una din zile, după ce își scoaseră ochii, dascălul uitându-se la ea cu ochi galeși și cu giugiuleli, îi zise: - Ce mult aș pofti să mănânc ... ...
... Anton Pann - Astrologia Astrologia de Anton Pann Informații despre această ediție La o masă boierească din vorbă-n vorbă veni Și vorba de calendare, d-astrologi a pomeni ; Fiindcă-n anul acela cîte prevestiri s-au pus Niciuna nu ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi
... plin... femeie bine zidită... tânără încă... frumoasă... mai mult plăcută decât frumoasă. Coleg de liceu cu Delavrancea în 1875-1876; a făcut parte din grupul "Trubadurului"; nepotul scriitorului Ciru Oeconomu. Bate din piciorul drept. Strânge pieptenele. Își mușcă buza de jos. Închide ochii și strecoară, printre dinții albi, câte un "ah!" care-i mișcă repede pieptul. După ... luni... N-aveam decât cei 200 de lei... A plecat lăudându-se cu judeca... Sofi se sculă repede. Se duse la oglindă. Începu din nou să se pieptene. Își desfăcu câteva codițe, strâns împletite din frunte până la urechi, ținând între dinți un ac de cap. Moroi, jinduind zadarnic o vorbă din partea ei, un surâs, o căutătură cu coada ochiului măcar, își puse jobenul țuguiat. Îmbrăcă un pardesiu, castaniu de felul lui, dar înverzit de soare ... Întinse vârful degetelor șefului de masă. Moroi le atinse cu tot respectul cuvenit unui superior. Directorul, după ce-și netezi favoritele roșcate și clipi des din niște ochi mici cu pupilele vărgate, dete brațul dnei Moroi, lăsând în urmă pe subalternul său, care abia îndrăznea să calce covorul șefului. În mijlocul ...