Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN AUZITE
Rezultatele 1011 - 1020 din aproximativ 1086 pentru DIN AUZITE.
Vasile Alecsandri - Ștefan Vodă și șoimul
... F A N Las' să vie, las' să vie Să se deie pradă mie! Moartea-i paște ca o turmă, Păcatu-i mână din urmă. Mulți au mai venit la noi, Puțini s-au dus înapoi, Că-s român cu patru mâini Și am leacuri de păgâni: De tătari ...
... și însuși să privească Cu ce chip îl slăvește nația păserească. Plecă: dar abia merse pînă-n vecinătate, Și găsi felurimi de păsări adunate, Care din întîmplare Se-ntrecea la cîntare. Stătu să le asculte: toate pe rînd cîntară, Care prost, care bine, talentul și-arătară. Iar bietei coțofene îi cerură ...
Ion Luca Caragiale - Criticilor mei (Caragiale)
... divin, Viața-i sinfonie, amorul - sfânt andante... Eu cânt! Ce-mi pasă mie! Nu știu de unde vin, Nici unde merg: traduc doar-un cântec din
Alexandru Macedonski - Prin selbea-ntunecoasă
... și mister. Atuncea cât îmi place să-mi uit d-această viață! Chiar rătăcind prin selbe să-mi uit că eu respir! Iar numai câteodată din creieri-mi pe față Să se reflecte încă vrun dulce suvenir! Și astfel să trec noaptea prin selbea-ntunecoasă, Nutrindu-mă cu aerul îmbălsămit de ...
Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale
... şi realităţi naţionale Influențe străine și realități naționale de Garabet Ibrăileanu Voim să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până ... cazul acesta, aduc numai fermenți care înviorează literaturile, le procură puncte noi de vedere a lumii etc.) Prima propoziție se probează prin faptele din trecutul literaturii noastre: Poezia franceză pseudoclasică din veacul al XVIII-lea, cu formalismul ei, cu retorismul ei, cu caracterul ei factice, cu lipsa de sentimente adevărate, cu miÄ�vreria ei, a ... române se exercită influența altei literaturi străine, a unei mari literaturi, a poeziei romantice franceze. Această literatură convenea perfect spiritului public din România din acel moment, păturii intelectuale de după 1830. Dar nu toată poezia romantică franceză convenea acestui public. Musset, poetul deja al orașului, nu convenea speciei Bolintineanu ... mult poezia obiectivă -- și iată de ce Moldova s-a influențat mai mult de poetul mai obiectiv Hugo, și anume de Hugo epicul, din Balade și
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului sec de brânză
... să vânează și să unĂ©ște cu Dumnezeu și să fericĂ©ște cu dânsul, în vĂ©ci! Această mreajă a învățăturii, puindu-să din dreapta și din stânga, iaste foarte de folos și pentru cĂ©ste de acum și pentru cĂ©le ce vor să fie. Această undiță a cuvintelor ... ascultarea și eu cu zisele. Că zice Pavel apostolul: Fericiți cei ce grăesc în urechile celor ce ascultă; și apoi trebue să faceți roadă sufletească din cĂ©le ce veț auzi, pentru ca să nu vă fie ascultarea și osteneala în deșărt, că arătându-vă ca pomii cei făr de roadă și ca vițele cĂ©le ... păcate. Deci, pentru aceasta trebuie să ne postim, pentru ca să nu avem părtășie cu diavolul, că nu s-au făcut nimeni învățat sau înțelept, din cei ce s-au răsfățat în mâncări, nici din cei ce au alergat la veselii sau făcut ucenic bunătăților, nici iubitoriul de răsfățăciuni, sfânt; nici cel < ce > viețuiaște trupĂ©ște, părtaș împărăției ceriului. Pentru ... dară, tot omul credincios și iubitoriu de Dumnezeu, cu bucurie și cu veselie să vie la zilele cĂ©le de post, pentru că nici unul ...
... vezeteul, Și murgii acum pășesc mai cu greul, Și vorbele noastre, prietene bune, Se fac tot mai rare, mai triste, de-ai spune Că fieștecare din noi își dă seamă Că-n urma trăsurei ceva se distramă, Și-aceea nu-i drumul, ci-i biata viață; Că dulcea mireasmă, prin noapte ...
Grigore Alexandrescu - Cîinele și cățelul
... „Cît îmi sînt de urîte unele dobitoace, Cum lupii, urșii, leii și alte cîteva, Care cred despre sine că prețuiesc ceva! De se trag din neam mare, Asta e o-ntîmplare: Și eu poate sînt nobil, dar s-o arăt nu-mi place. Oamenii spun adesea că-n țări civilizate ...
Mihai Eminescu - Tu mă privești cu marii ochi...
... suflet toată, toat-o am cules. Vorbirea ta mi-i lamura de miere, În ochii tăi de visuri e un caos, Și-atât amor c-auzi pân- și-n tăcere. Frumosul chip în voluptos repaos Pătruns-au trist și dulce în cântare-mi. Ființa ta gândiri-mi am adaos. Căci numai ... vedemu-l, Dincolo el oftează în gazel, Același e, deși mereu se schimbă, De tine-i plin, de tine-mi zice el... Alege forme dulci din orice limbă: Acuma-l vezi îmblând cărare dreaptă, Acum pe-a lui Firdusi cale strâmbă. Dar orișicând el alta nu așteaptă Decât ca ...
Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant
... toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească ... cu smerire pururea, pohtiia să trăiască! Priiatenii lui cei aleși, care-i trăgea nainte, Și pentru dânsul toți era la milă și la cinste! Că din săraci și din nimic i-au scos la boerie, Și i-au făcut pre ei slăviți, cu multă bogăție! Aceia sunt lui vânzători, multe minciuni mărturisescu-i Și ... Numai cu el să sfătuia, făr'dă nici o ferință, Neavând nădejde dăspre el să aibă răutate, Căci nepot având pre el, știia o direptate. Din Țarigrad era născut, a neamului stâlpare, Din mahala dă la Fener, tocma dă lângă mare. Și rămâind el acolo sărac, făr'dă părinte, Nepedepsit și neînvățat, era și fără minte, Sărac, lipsit ... vrun sfat sau altu ceva, atuncea el mergea. Și iar curând să înturna, la sate-ș să ducea. Pre Dumitrașco să aducă nainte siliia, Și din ...
... Venea un om, cu jale zicând în gândul lui: „Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă ... Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă!“ Și bietul om, slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul încet ...