Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI MULT
Rezultatele 1031 - 1040 din aproximativ 1776 pentru MAI MULT.
... Atît să mîndrise, precum povestesc, Încît își uitase neamul șoricesc. Și vrînd să se-nsoare, el nu gîndea alt Decît să ia fată de neam mai înalt. Cugetînd aceasta și tot cercetînd, Pe bătrinii șoareci mereu întrebînd, Află că mai mare dintre cîte sînt E soarele singur slăvit pre pămînt. Și precum să vede frumos, strălucit, Și fată întocmai are negreșit. Auzind, Gherlanul nu stă ... sînt nemulțămit. Că nu găsesc fata după placul meu, Cu neam de potrivă-mi să ma-nsor și eu, Doresc să am socru de neam mai de sus, Puternic în lume, la alți nesupus. D-aceea la tine dintr-atît loc viu, Că toți de mai mare pe tine te știu. Soarele răspunse la al său cuvînt : -0, mare Gherlane ! precum ziseși, sînt Înalt și puternic, de toți mă slăvesc, De ... poci da jos Puterea-mi supune, deși sînt vîrtos. Auzind Gherlanul și pe vînt asfel; Fără de zăbavă plecă de la el, Zicînd întru sine mai bine să ia Pe fata cetății, că-i mai tare ea. Mergînd dar la dînsa, fu iar priimit Ca și pîn-acuma, întocma cinstit, Apoi între vorbe la-ntrebări fu pus : Ce vînt ? ce ...
Ion Luca Caragiale - O reparațiune
... opiniei publice a întregii românimi. În adevăr, notița aceea, credea că nu i-ar fi trăznit prin cap s'o scrie nici celui mai rabiat șovinist maghiar de cea mai josnică speță. Tot a doua zi, vine în Tribuna un fel de dulceagă retractare: onorata redacțiune se lapădă pur și simplu de orice ... ierți ! așa nu merge, onorate și nevinovate domnule ! Pentru lăturile aruncate de la o fereastră a dumitale, dumneata, ca stăpân al casei, ești mult mai răspunzător decât să se mulțumească lumea, înzolită din cap până 'n călcâie, numai cu atâta din parte-ți - numai cu o platonică desaprobare și cu ... ofenseze o lume întreagă - ca senior cĂ¡piu din întunecatele vremuri feudale pe niște bieți servi tâmpiți de mizerie... Să fie îndată cunoscut numele pentru mult timp detestabil, și pilduit numai decât ignobilul individ. Și, dacă pricepe ce spunem destul de răspicat, cel dintâi care e dator să-l pilduiască în ...
Ion Luca Caragiale - Șarla și ciobanii
... de noi! Vor zice-ndată unii liberi-cugetători: N-are să vie-o vreme Când oile să n-aibă de lupi a se mai teme? Zău, după mine, de multe ori Cugetătorii-liberi sunt Ființe prea ciudate; O clipă nu te lasă s-ai parte decuvânt. Să n-apuci ... Pentru miei... Sau oi... dar, docamdată, Liberi-cugetători, Ascultați povestea cu ciobanii; ori... Eu voi tăcea ca să v-ascult. Nu zău! îmi place foarte mult S-aud palavre lungi și late, Și despre-aceasta probe pot da necontestate: La Cameră sunt nelipsit. Și, la tot ce s-a vorbit ...
... să-ș șază domn bun preste țară, Să giudece săracii într-a ei hotară. Dară ismailtenii a sa lăcomie Nu vor mai părăsî-o într-a lor vecie. Dăjdi și biruri, prumute, barot, zaharele. Și cu alte dări multe, cu destule rele, Pustiit-au Moldova ... fără vină. Avem și pentru preuț osândă destulă, Că-i asuprim de-i scoatem din casă sătulă, Făcându-le pedeapsă și grea supărare, De nu mai au în țară popii așezare. Că lor le este ciuca de tot să le-agiungă, Treaba lor să le fie toată vremea-n rugă. Altă ... dară pruncii fără vină, Ce nu știu de răutate, și cu deșert i-au tăiatu-i. De-ale noastre de-acmu frunză nu să va mai umbri Râmul, Că s-au tăiat rădăcina de vânturi de la TrachĂe. [STIHURI PENTRU ÎMPĂRATUL ROMAN ARGHIROPOL, UCIS DE UN SLUJITOR PRIN MIJLOCIREA SOȚIEI ... destul ți-i și cinci ai, Că ț-ai dobânditu-ț la Dumnezău lung trai. Decât c-ai hi mulț ai trăit gios pre lume, Mai bine ți-i că ești în ceri cu bun nume. Bine ți-i că parte ț-ai luat ...
Constantin Stamati-Ciurea - Luxul
... de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exisÂtă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că ... la chestia luxului veacurilor treÂcute, făcând comparație cu veacul nostru. Filozoful englez David Hume zice că „epoca dezvoltării luxuÂlui este epoca cea mai fericită din viața unui popor“. Socot însă că el greșește, căci, dacă ideea lui este nimerită, apoi vasăzică noi trăim în cea mai nefericită epocă, fiindcă la sfârșitul veacuÂlui nostru din zi în zi se adaugă scăderea în întrebuințarea obiecÂtelor de lux. Până și orientul, ce ... bărbați înțelepți, care luptau în contra risipei femeilor, editând legea lui Apius confirmată de senat, cu care se oprea fiecărei roÂmane să poarte juvaieruri mai mult decât jumătate unță de aur, și li se da voie a se plimba prin capitală numai în depărtare de un kilometru. Se înțelege ... se desfăcu de epitropia bărbaților, ci avu și dreptul de a-și alege jurist avocat, numit procurator, se înțelege luat din corporația celor ...
... cum numai un divan lipsea ca să împlinească cuprinsul văzut cu imaginația, plecară de-acasă cu gîndul să-și aleagă stofa ce s-ar îmbina mai bine cu cele ce acum erau toate la locul lor și nu-i așteptau parcă decît pe ei ca să sosească. Aceasta era ținta ieșirii ... și ochii ; privirile lui însă pe culori de toamnă se opreau, culori de foi veștede și de amurg, cînd sînt umbrele dulci și aproape ruginii. Mai liniștitoare îi se părea culorile aceste, poate pentru că vîrsta lui îi le îmbia, ori poate pentru că multele încercări îl aplecau spre melancolii și ... vorbă rea porni de pe gura de floare, apoi obișnuitele cuvinte, vocabularul întreg ce-l auzise de-atîtea ori se dezlănțui nestăpînit. Îndurător privi el mai întîi, neputînd să-și lămurească furia aceasta neașteptată și apoi, nemaiputîndu-se stăpîni, răspunse și el... Sfărîmată era pacea și visurile făcute dis-de-dimineață ... aceasta perechea celor doi îndrăgostiți după care adineauri își întorceau toți ochii cu jind mergea și ea; el, ca un detectiv în urma ei, iar mult îndrăgostita o clipă mai ...
Alexandru Vlahuță - Dormi în pace
... pace Dormi în pace de Alexandru Vlahuță Dormi, iubito, dormi în pace. N-am venit să-ți tulbur somnul, Nici să plâng... La ce-am mai plânge pe-adormiții întru Domnul! Am venit să cuget. Uite, nicăiri nu pot mai bine Gândurile să-mi desfășur, și să stau la sfat cu mine În mai bun răgaz. Aicea, simt că-s mult mai înțelept, Ș-ale lumii toate parcă le văd limpede și drept. Cât de clare mi se-nșiră toate din trecut, în minte, Când de-a ... zici că ești, Și, topindu-le în focul tinereții, le ursești Dor cu dor să-și împletească, prinse-n dragoste nebună, Și când se iubesc mai dulce și-și fac visuri împreună, Din senin îți vine-o toană: zvârli țărâna peste una, Iar pe cea stingheră neagra jale pentru totdeauna! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doamne ... mâna-i slabă întinzându-mi zise: Ce te uiți așa la mine... M-am făcut urâtă... știu! Și-ncepu să plângă,-ntr-însa plânsul doar mai era viu! Ochii mari, dar stinși, sub alba-i frunte i se adâncise, Și pe vinetele-i buze un surâs încremenise. Cum părea de-mbătrânită ...
Gheorghe Asachi - Broaștele care cer un împărat
... blândă fire, Încât altul nicăire Niciodată s-au văzut. Dar din ceri când au căzut, Au sunat așa de foarte, Încât neamul cel broscos, Bolând mult și mai fricos, Pin coșor, glodoase boarte Tupil s-au acufundat Și timp mult n-au cutezat De-a scoate un cap afară, Să facă conțert de sară. Suveranul îns-acel Pe care l-au socotit Că ... spate. Păzind al său caractir, Toate sufere-acel Sir. Însă broaștele rebele, Neastâmpărate, rele, Cătră Zevs iar au strigat: Să ni dai alt împărat, Care mai vioi să fie! Zevs atunce în mânie Li trimete o cucoară, Care-mpunge, le omoară, Să arete a ei putere Le înghite și ... era destul odor Acel pacinic domnitor. Acuma vă dau un sfat: Păstrați p-acest împărat, Nu cumva iar prin schimbare Să dați pest-un rău mai
... șir finit de bame uscate, alături de Auto-Kosmosul infinit și inutil... A doua încăpere, care formează un interior turc, este decorată cu mult fast și conține tot ceea ce luxul oriental are mai rar și mai fantastic... Nenumărate covoare de preț, sute de arme vechi, încă pătate de sânge eroic, căptușesc colonadele sălii, iar imenșii ei pereți sunt, conform obiceiului oriental ... cu toții trag atunci, de bucurie, focuri de pistol în aer. În ce privește personal pe Stamate, o ocupație care îl preocupă în gradul cel mai înalt este ca să ia seara, prin biserici, instantanee de pe sfinții mai în vârstă, pe cari le vinde apoi cu preț redus credulei sale soții și mai ales copilului Bufty, care are avere personală. Acest negoț nepermis nu l-ar fi exercitat pentru nimic în lume Stamate dacă nu ar fi dus ... și ocupațiunile cotidiane și pozițiunea verticală, Stamate se simți cu totul renăscut. Niciodată nu cunoscuse el până atunci divinii fiori ai dragostei. Se simțea acum mai bun, mai îngăduitor, și turburarea ce o încerca la vederea acestei pâlnii îl făcea să se bucure și totodată să sufere și să plângă ca un copil ...
Mihai Eminescu - Împărat și proletar
... a ei putere să vă aplece-n jug, Căci de-ar lipsi din inimi speranța de răsplată, După ce-amar muncirăți mizeri viața toată, Ați mai purta osânda ca vita de la plug? Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea Și v-a făcut să ... de-a muri? De ce uitați că-n voi e și număr și putere? Când vreți, puteți prea lesne pământul să-mpărțiți. Nu le mai faceți ziduri unde să-nchid-avere, Pe voi unde să-nchidă, când împinși de durere Veți crede c-aveți dreptul și voi ca să trăiți ... a lui cale pe-apărătorul mut. De ați lipsi din lume, voi cauza-ntunecoasă De răsturnări mărețe, mărirea-i radioasă, Cezarul, chiar Cezarul de mult ar fi căzut. Cu ale voastre umbre nimica crezătoare, Cu zâmbetu-vă rece, de milă părăsit, Cu mintea de dreptate și bine râzătoare, Cu umbra ... hazardată, cum pomu-n înflorire În orice floare-ncearcă întreagă a sa fire, Ci-n calea de-a da roade cele mai multe mor. Astfel umana roadă în calea ei îngheață, Se petrifică unul în sclav, altu-mpărat, Acoperind cu noime sărmana lui viață Și arătând la ...
Gheorghe Asachi - Turnul lui But
... Gheorghe Asachi - Turnul lui But Turnul lui But de Gheorghe Asachi Pe muntele Pion Imitație Între toată românime, Mai frumos și milian, Mai puternic n-a fost nime Decât Butul moldovan, Că, oștean și vânător, Fericit fu și-n amor. Iacă buciumul d-aramă, Ce-n ... uitat. Cine calcă-al său cuvânt N-are pace în mormânt. Oastea de la țări streine De un an s-au înturnat, Însă Butu nu mai vine; Aleu, poate-au răposat! Doamno,-i timp de măritat, De giunia ta-i pacat! Vai de har, de sănătate, Ca stele ochii sănini, De ... nu poate-uita; Popa mâine va serba Și pe doamn-a cununa. Zice doamna credincioasă: Nu merg la altarul sfânt Și voi fi mult mai voiasă, De m-or duce la mormânt. Dacă Butu nu e viu, Patul nunțe-i un secriu. Însă-n ziua de urgie, Are multe doctorii ...