Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN EL
Rezultatele 1041 - 1050 din aproximativ 1716 pentru DIN EL.
George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul
... însușirile operei sale. Dl Ibrăileanu a caracterizat foarte just literatura dnei Papadat-Bengescu: lucrări de miniatură executate pe dimensiuni de frescă...Miniatură — din cauza evenimentelor liliputane pe care i le oferă viața; frescă, din cauza importanței pe care le-o dă impresionabilitatea pururi trează, sufletul lacom de emoții, imaginația promptă în amăgiri. Caracterul subiectiv și liric al operei dnei ... Papadat-Bengescu, dar străbate întotdeauna printre rânduri. O singură dată, ni se pare, autoarea a încercat s-o facă să răsară mai direct din structura unui subiect anume imaginat, în nuvela Romanul Adrianei . Dar, conceput și condus la început parcă în vederea unei teze, subiectul nu dă până la ... o supremă delicateță de execuție, în genul obișnuit al dnei Papadat-Bengescu. Adriana amintește pe Nora lui Ibsen. Amândouă părăsesc „căminul conjugalâ€�! Dar cum din piesa marelui dramaturg nu știm ce s-a întâmplat cu Nora după plecarea ei, s-ar părea că dna Papadat-Bengescu, începând cu ... și crea singură condițiile unei vieți proprii, conformă cu aspirațiile... Dar poate că ne înșelăm. În orice caz, intenția autoarei rămâne mai confuză decât aceea din ...
Dimitrie Bolintineanu - Copilașii
... mare tot aude Și cu-aceste gânduri crude — ,,Împărate, zise ea, Dacă mâine n-ăi tăia Cei doi brazi ce fruntea-nclină Pe fereastra din grădină, Casa ta voi părăsi Și-n deșerturi voi fugi." Doamna zice și pe loc Brădiorii cad în foc; Dar prin iarba cea-nflorită Și ... au vorbit, Cele mărgăritărele S-au schimbat în lăcrimele. Împăratu-a cunoscut Copilașii ce-au pierdut, P-a lor maică doritoare El o scoate din
... Galben ca făclia de galbenă ceară Ce-aproape-i ardea, Pe-o scândură veche, aruncat afară, De somnul cel vecinic Groz-acum zăcea; Iar după el nime, nime nu plângea! Poporu-mprejuru-i trist, cu-nfiorare, La el se uita. Unii făceau cruce; alții, de mirare, Cu mâna la gură capul clătina Și-ncet, lângă dânsul, își șopteau așa: El să fie Groza cel vestit în țară Și-n sânge-ncruntat! El să fie Groza, cel ce ca o fiară, Fără nici o grijă de negrul păcat, A stins zile multe și lege-a ... Nevasta-mi cu pruncii pe câmp rămăsese. N-aveam nici de hrană, nici țol de-nvelit, Și nici o putere!... eram prăpădit! Nu așteptam altă din mila cerească Decât a muri, Când creștinul ista, Domnu-l odihnească! Pe-un cal alb ca iarna în deal se ivi Ș-aproape ...
Titu Maiorescu - Câteva aforisme
... prin partea sa cea rea. * Don Quijote credea că morile de vânt sunt uriași. Oamenii de rând cred că uriașii sunt mori de vânt. * Sălbaticii din America schimbau aurul și mărgăritarele pentru cioburile de oglindă din Europa. Așa fac și copiii, și mulți dintre noi rămân copii toată viața. * Respectul exagerat pentru întregimea cugetării împiedică acțiunea. Căci orice faptă este o ... și răspunderea mare. Tu dai sfatul după natura ta. Aceasta însă rareori se potrivește cu natura celui ce te întreabă. Altfel spui tu, altfel înțelege el. Sfătuind prudență, produci slăbiciune, și unde cereai tărie se aplică violență. Un element străin s-a introdus în sufletul celuilalt, și el și-a pierdut măsura. * Nemărginit îți este dorul: cum vreai să încapă în realitatea mărginită? Totdeauna rămâne un prisos: disperare sau ironie. * Studiul ... Toate aceste căi pot duce la țintă numai să fie urmate cu statornicie. A-ți schimba deodată felul, a deveni energic din pasiv ce erai, a te arăta independent din supus ce ai fost, aceasta nimicește succesul vieții. * Este lipsă de dreaptă cugetare când cineva, pentru a se justifica de o faptă, arată ...
Mihai Eminescu - Călin Nebunul
... Mihai Eminescu - Călin Nebunul Călin Nebunul de Mihai Eminescu Fost-a împărat odată și trei fete el avea Cât puteai privi la soare, da la ele ca mai ba. Una decât alta este mai frumoasă de poveste, Dar din ele - acuma două mai era cum mai era, Nu că doar ai pute spune cum că - a fost așa ș-așa, Nici o ... de pe țară! Și ce nu se pun de-i cer trei luceferi de pe cer! De-ar pute, de n-ar putea, trei luceferi el li-ar da, Dară fetele lui ba. Unu - atunci din ei s-a dus Și în noaptea cea senină ca să fluere s-a pus, Vine-un nour, ce-i de ...
Mihai Eminescu - Călin nebunul
... Mihai Eminescu - Călin nebunul Călin Nebunul de Mihai Eminescu Fost-a împărat odată și trei fete el avea Cât puteai privi la soare, da la ele ca mai ba. Una decât alta este mai frumoasă de poveste, Dar din ele - acuma două mai era cum mai era, Nu că doar ai pute spune cum că - a fost așa ș-așa, Nici o ... de pe țară! Și ce nu se pun de-i cer trei luceferi de pe cer! De-ar pute, de n-ar putea, trei luceferi el li-ar da, Dară fetele lui ba. Unu - atunci din ei s-a dus Și în noaptea cea senină ca să fluere s-a pus, Vine-un nour, ce-i de ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de martie
... Și să renvieze-n mine Alexandru sau Cezar. Poate vream să fiu vreun Neron peste-o altă Romă nouă, Ca s-apar posterității cum și el ne-apare nouă Și să-i las ca o enigmă caracterul meu bizar. Poate vream să fiu, din contra, un cioban-nnegrit de soare, Cu cămașa desfăcută peste pieptu-i de atlet, Și să stau, cântând din bucium, într-a codrului răcoare Pe când apele la vale, vorba lor și-o spun încet. Poate vream ca să fiu umbră, poate ... să fiu poate, Poate chiar că niciodată să fiu om nu m-am gândit, Să m-adun de pe tot locul, să fiu unul strâns din toate Și să-mi las nemărginirea ca să intru-n mărginit. Și ce luptă trebuiește din ce sunt să fiu iar visul, Și ce crude suferințe până ce să trec abisul Ce desparte vecinicia de un trai și lung și mic ... botezul meu cu fală, Și părea că intru-n viață pe o poartă triumfală Iar purtat între dantele, de-ofițeri muiați în fir, Mă plimbam din ...
Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră
... dinspre Orient spre Occident a călătorit lumina... Deasupra, uriașul cer cu înfricoșatul lui norod de lumini s-a preschimbat poate și el, multe astre poate s-au sfărîmat și multe altele și-au arătat deodată fața luminoasă, rupînd învelișul de catifea care îmbracă neantul. Foarfeca întîmplărilor, ca ... putem bănui, și noi, pe rotundul acesta, care e globul nostru, ne înșelăm, stropim cu picături de sînge hotare ce zicem că le-am moștenit din străbuni, ridicăm tot felul de steaguri pe cari ard toate culorile împrumutate prismei solare ca și curcubeul. Mișc însă globul și văd țara mea, bucata ... l ducă mai departe. Pietrișul acesta care formează albia, patul acesta mișcător de silexuri și de cremene, izvorul acesta greoi și material, căci e și el un izvor care mișcă, s-a înfrățit cu toate acestea. Rostogolit de valuri și aruncat din pripor în pripor, s-a rotunzit și a luat aceeași formă, s-a asemuit și a devenit ... eu acum, jucîndu-mă, sfera aceasta de carton, zugrăvită în tot felul de culori, căreia îi dă necurmat asalt nemărginitul apelor albastre, oare nu cată ...
... pe dânsul... Eu, mamă dragă, l-am zărit Și m-a-necat deodată plânsul. Da, l-am văzut și astăzi, mamă, Tot da din mâini, vorbea mereu, Și nici nu m-a luat în seamă. Era pe stradă multă lume, Și îmi venea așa de greu Că ... îl făceau bețiv, mișel, El s-a luat atunci la sfadă, Eu m-am apropiat cu teamă... I-am întrebat: "Ce-aveți cu el?" Și ei au râs de mine, mamă!... De-aș fi avut atunci putere Să-i bat pe toți, i-aș fi bătut! Căci de rușine ... mamă, fii îndurătoare, De ți-a greșit, nu ține seamă, Și iartă-l, iartă-l, dacă poți, Că n-a fost el de vină, mamă... Ori poate nu-ți aduci aminte, Plângând amar, cum îți cerea Să uiți ce-a fost mai înainte Și să ... plânsul?... Și-l văd în vis adese, mamă, Trăgând să moară, părăsit!... L-aud plângând încet... te cheamă... Plângând, te roagă de iertare... Eu, lângă el, plâng aiurit, Tu, numai, stai fără-ndurare... . . . . . . . . . . . . . . . O, fie-ți milă, mamă dragă, Și iartă-l, cheamă-l înapoi! De vrei, îl fac eu să ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel
... Cineva mă luă de mână și-mi zise, sărutându-mă pe amândoi obrajii: "Iorgule, Iorgule, plângi, Iorgule, pe acela care nu se va mai întoarce!" El. Unchiul cu polițele. Și când să mă podidească lacrimile, l-am privit. Mi-am întors ochii și-am întâlnit atâtea perechi de ochi, că... mi ... a strigat: "Educație! Pedagogie! Sistem nou! Ochii-n sus! "... am ridicat capul, dar, întâlnind niște ochi pedagogicești, mi s-a-ncleștat fălcile și, din lecția cea mai bine preparată, m-am ales cu un zero la catalog. Mă prind că asemenea timiditate o înțelegeți. Fiecare din d-voastre ați pățit-o în fața pedagogiei și a profesorilor care v-au fost ca niște adevărați părinți. Să nu credeți însă ... ca pe apă, pe nerăsuflate. Ce n-aș fi dat să mă lase profesorii în pace, ca sa învârtesc degetele cele mari, unul împrejurul celuilalt, din ce în ce mai repede, din ce în ce mai încet, după cum lecția curgea mai repede sau mai pe gândite. Pedagogia a fost dușmana mea. Mi s-a ... ...
... Gelu Vlaşin - Tomas Tomas de Gelu Vlașin tomas privește lumea cu ochii cerului desprins din picturile lui el greco mâinile lui vorbesc pietrelor care nu știu să cânte și noaptea ca o mireasă îndragostită îl primește în ghearele ei tomas nu știe că ...