Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE LA
Rezultatele 1061 - 1070 din aproximativ 1311 pentru DE LA.
Selma Lagerl%C3%B6f - Alexei Mateevici
... Cântec de leagăn Atâtea chipuri Pietre vechi Basarabenilor Frunza nucului Unora La noul-Neamț Deasupra Târgului Bârlad Muncitorul Fie voia ta! Hristos după cina cea de taină Cântarea slavei Hristos în biserica Ierusalimului Proză Toamna Traduceri Poezii Rugăciunea (de Mihail Lermontov ) Dumnezeu (de Gavril Romanovici Derjavin ) Rugăciunea (de Alexandr Kolțov ) Lupta cea de pe urmă (de Alexandr Kolțov ) Prorocul (de Alexandr Pușkin ) Nădejdea (de Konstantin Batiușkov) Trimite-i, Doamne, bucurie (de Fiodor Ivanovici Tiutcev ) Prorocul (de Alexandr Pușkin ) Din psalmul al XIV-lea (de Nikolai Iazâkov) Aduceri aminte (de Alexandr Pușkin ) Către copii (de Alexei Homeakov) Cuvintele credinței (de Friedrich Schiller ) Cina cea de taină (de IKP) Pe Varava ori pe Hristos? (de M. Vatson) Iuda (de Simion Nadson) Hristos au înviat (de V. Ivanov) Fecioara din Nazaret (de Apollon Maikov) Hristos au înviat (de A. Fet) Hristos și Samariteana (de O. Ciumina) Învierea (de Valeri Briusov) Viața (de Kliușnikov) Cuvântul lui Dumnezeu (de Selezniov) Când trece vântișorul (de Mihail Lermontov ) Mântuitorul (de Alexei Konstantinovici Tolstoi ) Seara de vară (de Ivan Nikitin ) Hristos la Martha și Maria (de O. Ciumi) Sfântul Apostol Petru (de S. Soloviov) Rugăciune pentru pahar (de Ivan Nikitin ) Ioan Damaschin (de
Ion Luca Caragiale - Procedee electorale
... a pune vreun obstacol la reușita candidaților drept credincioși. Obstacolele și dificultățile pe cari marele partid, - dela cel mai neînsemnat, Warszawsky, până la cel mai de frunte, d. C. A. Rosetti, - trebue să le înlăture, sunt de o mulțime de feluri. Vom căuta a cita câteva specimene după observațiile unei liste înaintată de comitetul electoral al unui județ oarecare cătră comitetul electoral central. Este, de exemplu, lista col. I. După toată corijarea liberală a acestei liste, după scoaterea câtorva nume și înlocuirea lor prin altele mai patriotice, lista ... să nu mai șază pe gâtul lui cumnatu-său. D. Y... n'ar fi tocmai contra noastră, dacă... D. Simion Mihălescu ia act și pleacă la minister ca să se conforme întocmai, iar marele pontif trage cu roșu peste numele d-lui Y. D. Z... stă rău de tot cu cutare mare instituție de economie națională; anul trecut l-a ruinat grindina; dacă direcția l-ar strânge de aproape ar fi pierdut, prin urmare... D. Rosetti șterge cu roșu și pe respectivul. Și așa mai încolo. La fiece șir, opinia publică se lasă tot mai tare ...
Gheorghe Asachi - Imnul de sară
... Gheorghe Asachi - Imnul de sară Imnul de sară de Gheorghe Asachi Cătră fiia mea Ermioana Când Pionul îmi ascunde a luceafărului rază Ș-umbra nopței se răspânde pest-a ceriului ... cânt Despre-a patriei mari oameni ce zac astăzi în mormânt. Toate-n giurul meu sunt mute; preste murii ce-n vechime Răsunau de imne sânte mușchiul verde se întinde; La serbare și la triumf nu mai cheamă pe giunime Cel cuvânt ce-n inimi nobili patriot-amor aprinde, Ș-a eroilor nepotul, moștenirei lor străin, Azi ... a Lupului trei fiice, ce-n frumseță s-a mărit Și-n Suceava [1] pe anticul Ilion a înnoit. Între nor de ambrozie, purtate de turturele, Ce de gemete duioase sună-n giur o armonie, Repede chiar ca o clipă, tinere trec vergurele, Între care cunosc Una [2], ce-ncă-n inima me ... va luci di-a nopței stele, Pe când freamătul pădurei ș-unda murmur dulce sună, Să cântăm d-acele fapte; călătorul ce-asculta De a noastre zise poate un răsunet va pastra! [2] Aluzie ...
Panait Istrati - Chira Chiralina
... — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei unic. Adrian își zicea: “Pentru ea, Mihail e un străin, o haimana suspectă, servitorul plăcintarului kir ... ei și să facă din odaia mea o hazna! Ei drace! S-ar zice că nu e nimic mai inteligent pe lume decât să prăsești la proști, să umpli lumea de sclavi și să devii însuți primul sclav al acestei prăsile! Nu, nu!... Mai bine un prieten ca MIhail, fie el și de zece ori mai suspect! Cât despre învinuirea că “trag oamenii de limbă pentru a-i face să vorbească“ — pe legea mea, nici eu nu știu prea bine de ce-mi place “să trag oamenii de limbă!â€� Asta-i, poate, pentru că lumina vine din vorba celor tari, probă Dumnezeu care a trebuit să vorbească ca Lumina să ... viața lui Stavru. Existența de burlac hoinar, zvârlit de ...
Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala
... este numai că doctrinele acestei societăți tind foarte mult la degradare și materialism. Ca să ajungă cineva la gradul de perfect slujnicar, cată, mai întîi de toate, să facă amor cu slujnicele, să suspine neîncetat pentru dînsele și să sufere de multe ori asprimea gerului, ploaia și alte calamități, ca să poată conversa o jumătate de oră cu prea iubita sa slujnică în budoarul ei cel parfumat cu estract de ceapă sau usturoi. Slujnicarii se recrutează mai totdauna dintre gentilomii de mahala și mai cu seamă din mahalalele: Cuibul cu barza, Popa Chițul și Biserica lui Tîrcă… Caracteristica slujnicarului nu este anevoie de făcut. El este totdauna un june de la douăzeci și doi pînă la douăzeci și cinci de anișori, bine făcut, bine îmbrăcat, frizat și înmănușat întocmai ca un lion de Paris. Acest lux ar face pe oamenii fără experiență să-l ia drept fiul unui proprietar bogat sau de moștenitor al vreunui unchi din repertoriul teatrului comic francez; lucrurile însă merg cu totul altfel și vă încredințez cu mîna pe conștiință că vestmintele după ... a-l descri cu cele mai negre culori și se silește prin orice mijloace a-l face să treacă, în ochii publicului, de infam și trădător. Locurile frecventate mai des ...
Vasile Alecsandri - O noapte la țară
... Vasile Alecsandri - O noapte la ţară O noapte la țară de Vasile Alecsandri Frumoasă e câmpia cu dulcea-i liniștire Pentru acel ce fuge de-a lumei amăgire, Pentru acel ce caută în rai neînsemnat! Plăcut, plăcut e ceasul de griji nentunecat, Și dulce este viața ce curge lin, departe De-al omenirei zgomot, de-a ei fumuri deșarte! Când inima hrănește o tainică dorință, Când omul simte-n sănu-i o crudă suferință, O jale fără margini ... trista omenire! * Era o noapte lină, o mult frumoasă noapte, Ce răvărsa în lume armonioase șoapte Și multe glasuri blânde în inimi deștepta; O noapte de acele ce nu le poți uita, Care aprind în suflet scânteie de iubire Și pun pe frunte raze de îndumnezeire. Eram ... parcă sunt încă! ... la oarele acele Când ochiul strălucește primblându-se prin stele, Și-n toată steaua vede un chip gingaș, slăvit. Atunci când visul zboară pe țărm nemărginit ... cântic, l-aceste-a lui cuvinte: „Ferice de acela ce cu-o simțire vie Slăvește armonie și-nalta poezie, Ca dismierdări plăcute de ...
Dimitrie Bolintineanu - Șir'te mărgărite
... Dimitrie Bolintineanu - Şir'te mărgărite Șir'te mărgărite de Dimitrie Bolintineanu (Înșiră-te mărgăritare) Mii de candele lucesc La palatu-mpărătesc, Căci să face clacă mare Spre-a-nșira mărgăritare. Dintre cei ce sunt veniți, Alții nu-s mai străluciți, Mai frumoși ... fugător Sub un soare lucitor. Fiecine istorisește Istoria ce dorește, Iar când toți au savârșit, Copilașii au vorbit — ,,Două june surioare, Dulci ca razele de soare, Pe sub lesele-nflorite Torc mătăsuri aurite, Șir'te mărgărite!" Iar pe drumul lăturat Trece fiul de-mpărat. — ,,Doamne, fă-mă-a ta mireasă, Fă-mă-a ta femeie-aleasă Și-oi aduce ție-n dar Vase ... Și-ți voi face doi feciori, C-ale părului meu flori!" — ,,Tu să fii a mea mireasă... Dulce, mândră-mpărăteasă!" Nouă luni, de nouă ori Străluciră printre nori, Iar când fuse-a noua ori, Doamna naște doi feciori Cu cosițele-aurite... Șir-te-mărgărite! Și cu ... sunt dulci și limpezi cerii. Cei doi brădiori ce cresc Între dânșii-așa vorbesc: — ,,Dormi, tu, dulce frățior? Căci eu cerc un aspru dor De ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul
... mămăliga ni le-ar da SântIlie și Dumnezeu. Și-și petrecu mâna pe după mijlocul Raluchii și, neizbutind s-o ridice în brațe, o ciupi de câteva ori și, cu ea de mijloc, jucând întruna, se afunda în întunericul fară fund al fierăriei. Fumul de bură se dezlegă într-un cernut de ploaie măruntă și deasă. De la pământ la cer întunecimea era una, adâncă, neagră, că n-ai fi zărit la doi pași, că nu ți-ai fi găsit ochii și gura. Numai către miazănoapte scăpăra tremurător câte un fulger liliachiu, și copacii, în șiruri negre ... târât de o fată ca de 12 ani, cântecul se stinse. La flăcările cărbunilor ce se încinseseră se zări în dricul căruciorului, înfășat în scutece de zăblău, o frântură de om, un om de la mijloc în sus, ținând într-o mână uscată gâtul lung al unei viori. Și într-o clipă Căliman se repezi în prag și îl întrebă ... ți bat limba pe nicovală! Capul milogului atârna într-o parte a căruțului. Tot trupul lui e o mână de carne galbenă-vineție. De la coșul pieptului ...
Ion Creangă - Moș Nichifor Coțcariul
... de ridicături, pentru că se temea de surpătură. Harabagia, zicea el, e mai bună, că ai a face tot cu marfă vie, care la deal se dă pe jos, la vale, pe jos, iar la popas, în căruță. Moș Nichifor avea o biciușcă de cele de cânepă, împletită de mâna lui și cu șfichiul de mătase, cu care pocnea de-ți lua auzul. Și cu încărcat și cu descărcat, la deal moș Nichifor se da pe jos și trăgea de-a valma cu iepele. La vale iar se da jos, ca să nu se spetească iepele. Chiriașii, vrând- nevrând, trebuiau să se dea și ei, căci le era lehamete de ... pe-a-mâinile. Cum ieșeai din Văratic, intrai în Agapia, și cum ieșeai din Agapia, intrai în Văratic: apoi în Războieni, apoi pe la mitoace, și aveai mușterii, de nu erai bucuros; ba să-i duci la Piatra, ba la Folticeni, ba pe la iarmaroace, ba la Mănăstirea Neamțului, ba la Secu, ba la Râșca, ba în toate părțile, pe la hramuri. Tot tata mai spunea că ar fi auzit ...
Ștefan Octavian Iosif - Când a fost să moară Ștefan
... Lângă patul său chemându-i, Mângâie pe toți sărmanii, Plâng și îi sărută mâna Văduvele și orfanii. Plâng și-l binecuvântează, Și se-ntorc pe la căminuri, Iar boierii zi și noapte Stau la patul său de chinuri... Când a fost să moară Ștefan, Multă jale-a fost în țară: Lângă patul său de chinuri Toți boierii s-adunară. În ceardac cerând să-l ducă, A luat în mâini ocheana, Să mai cate încă-odată La Moldova lui, sărmana! Și de ce-a văzut într-însa L-a cuprins întâi fiorul — În ocheana fermecată El citise viitorul! Veacuri negre, de urgie, Și de lupte, și de jale, S-arătară, într-o clipă, Fulgerând privirii sale... Vis e însă, ori aieve? Dinspre Olt, urcând, zărește Un vultur măreț ce-ntinde Aripile â ... Jalnic apele l-or plânge; Și zadarnic, multă vreme, Din adânc de văi pierdute, Triste buciume-or să-l cheme... Însă când suna-va ceasul De dreptate pentru țară, Din mormântu-i va străbate Vârful sabiei de pară... Și va fi războiul mare Între neamurile toate; Caii, în potop
Grigore Alexandrescu - O impresie
... Grigore Alexandrescu - O impresie O impresie de Grigore Alexandrescu Dedicată oștirii române 22 aprilie 1846 Puțini erau la număr ostașii României, Dar când ale lor cete pe luciul câmpiei Semeț înaintară cu pas răsunător, Din sulițe, din coifuri, din armele albite, Când soarele ... în unde, în raze aurite, Lumina își răsfrânge pe steagul tricolor, Când caii, repezi, ageri, cu coame răsfirate, Cu nările aprinse, cu gurile spumate, Mușcând de neastâmpăr zăbala ce-i ținea, Izbind sub ei pământul și răsuflând omorul, La sunete de luptă pe câmp își luau zborul, Ca vulturi ce în aer o pradă ar vedea, Și când auzii glasul armatei tunătoare, Și când văzui silitra ... răzbunării cu manta-i sângerată Da semnul biruinței și calea ne-arăta? Călugărenii încă păstrează pomenirea Vitejilor ce-n valea-i aflară nemurirea, Al faptelor de cinste preț veșnic meritat; Iar praful ce acolo de vânturi viscoloase În aer se ridică e pulbere și oase, Ce tabere dușmane în treacăt au lăsat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Spun că în urma luptei, în Asia bogată ... dar unirea Ce le hrănea curajul, ce le-nsufla mărirea, Cu vechea simplitate din inimi a lipsit. A patriei iubire, obiect de ironie, În veci este pe buza acelui care știe Cu numele-i să tragă norodul amăgit. Așa în proaste căpiști care treceau ...