Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru BINE��E
Rezultatele 1071 - 1080 din aproximativ 1209 pentru BINE��E.
Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos
... zi o să aibă la masa sa mere de aur, lucru ce nu se auzise până atunci. A doua zi nu se luminase bine de ziuă, și împăratul era în grădină ca să vază merele cele aurite și să-și împace nesațiul ce avea de a se ... veni inima la loc și se mulțumi a aștepta până a doua zi. în ziua următoare, ia merele de unde nu e. S-a supărat împăratul, nevoie mare, și porunci ca paznici să se uite să prinză pe hoți. Dară ași! unde e pomana aia! Pomul înflorea în fiecare zi, se scuturau florile, rodul creștea și seara da în pârg. Noaptea se cocea. Oarecine venea atunci și le ... și după ce căzu de vro două ori, i se sperie somnul și rămase treaz și nebântuit de piroteală. Când, colea despre ziuă, când somnul e mai dulce, auzi un fâlfâit ca de un stol de paseri că se apropie. Trase cu urechea și simți că cineva jumulește pomul de mere ... de o bătaie de săgeată puse Făt-Frumos arcul la ochi. Văzând lupul una ca aceasta, strigă: - Stăi, Făt-Frumos, nu mă săgeta, că mult ...
Grigore Alexandrescu - Te mai văzui o dată
... în tăcere; cunoscuși a mea stare, Văzuși puterea ta. Dar cum se strecurară delirul, fericirea! Ce iute au trecut! Jaluză de-al meu bine, făcu nenorocirea Un semn, și te-am pierdut! Multe rele de-atuncea am suferit, iubită! Multe am pătimit! Poezii și proză Soarta mea credincioasă la ... obosesc; Tu îmi erai nădejdea, tu însuflai gândirea, Tu făceai să trăiesc. Roua buzelor tale sufletul răcorește, Dă viață și plăceri: Sub umedele-ți gene e un foc ce topește Tot felul de dureri. Dar depărtat de tine, ce pot să-mi folosească Lumea ș-ale ei bunuri, și orice aș ...
Vasile Alecsandri - Iorgu de la Sadagura
... cu pene, rochie umflată de culoare vie și evantai. Umerele și brațele ei sunt goale, obrazul dres cu roșu și împestrițat cu benghiuri. KLEINE SCHWABE e un neamț sărac, de 35 de ani. ACTUL I Teatrul reprezintă o odaie mobilată după moda veche în provincie: un pat lung, în stânga, cu ... pe carte, nemâncat, nebăut și nedorind altă-n lume decât să se procopsească, după cum mi-a scris în toate răvașele... Dragă gugule! bine zicea răposatul dascălul Ieni, Dumnezeu să-l ierte, c-ai s-agjungi om mare!. Să deie Domnul, fătul meu, să mi te-nalți ca ciocârlia ... din fund): Cucoane Enachi... cucoane Enachi... DAMIAN: Ce este, prostule? IFTIMI: Cucoane!... am dat curcanii la bucătărie... DAMIAN: Ș-ai spus bucătarului să-i rumenească bine? IFTIMI: Ba nu... DAMIAN: Ce fel, ba nu? IFTIMI: D-apoi... n-are cu ce să-i rumenească. DAMIAN: Ce zici, măi? IFTIMI: După ce ... altora, împrumutând de la străini numai cele rele, nemaiputând trăi decât cu bonjur, cu blamange și cu parle, marle cheschevu; și cărora, în sfârșit, vă e rușine să fiți moldoveni curați, români get-beget... (În parte.) De mi-a veni și Iorgu cu superfliururi, îl ciomăgesc. GAHIȚA: Cucoane Enachi ...
Dimitrie Anghel - După reprezentarea lui Camo%C3%ABns
... ospiciu cu lumină bolnavă, un pat sărac și cîteva manuscrise. Nimic din feeria și iluzia scenei, nici o intrigă și nici un amor și, ce e mai paradoxal încă, nici o femeie. Amurgul unei vieți nimbate de glorie și zorii unui talent care-și simte chemarea și se pregătește pentru jertfă ... opoziția spiritului practic care agonisește pentru anii albi și dezinteresarea visătorului care-și risipește preaplinul sufletului fără să se gîndească la hodină și răsplată, aceasta e în puține cuvinte piesa lui Halm. Pe canavaua aceasta simplă, cuvintele vin să se înșire și să horboteze în imagini poema unei agonii. Alb de ... va răsuna mult timp în suflet și ne va fi un imbold și o reculegere ; seninătatea și disprețul ce a știut așa de bine s-o arate măririlor și deșărtăciunilor ne va fi o pildă poate. Eu îi mulțumesc din tot sufletul pentru minutele de mulțumire ce m-a ...
Antim Ivireanul - Cazanie la Adormirea preasfintei Născătoarei de Dumnezeu
... că întâi la al patrulea cap al Facerii zice pentru Avel: Că căută Dumnezeu asupra lui și asupra darurilor lui; pentru Enoh: Și fu, zice, bine plăcut lui Dumnezeu și nu să afla pentru că l-au mutat pre dânsul; pentru Noe: Că au aflat har înaintea domnului Dumnezeu și-l ... în slavă și în cinste mai veselitoare, covârșind pre toți cu darul și cu mila Bucură-te cĂ©ia ce ești plină de dar. Domnul e cu tine. Și nu numai pentru bucuriia aceasta ce i s-au dat să fericĂ©ște de toate neamurile, ce și pentru numele ei cel ... lui Dumnezeu, Tatăl. Așijderea și în cuvintele cĂ©le de bucurie ce i-au zis îngerul: Bucură-te ceia ce ești plină de dar, Domnul e cu tine, iar înțelĂ©gem numele preasfintei troițe. Că în cuvântul ce zice: bucură-te, să înțelĂ©ge Fiiul, că el iaste toată bucuriia lumii ... în cuvântul ce zice: plină de dar, să înțelĂ©ge Duhul Sfânt, prin care să dau toate darurile și în cuvântul cel ce zice: Domnul e cu tine, să înțelĂ©ge Tatăl, că el iaste Domnul a toate, văzutelor și nevăzutelor. Dumnezeu însă, carele numai cu un cuvânt au ...
Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice
... Și cum vrei ca viața la ei a afla, Când tu nu o afli în inima ta! Cel străin nu-ți face niciodată bine Fără să câștige drepturi peste tine. Nu zic c-o să piară neamul românesc; Dar sunt timpi în care popolii slăbesc; Cum sunt ani în ... ei înșiși l-a lor slăbiciune, Cum vor face liber un popor în lume? Popolul acela este ca sfârșit, Este cel din urmă: e la robi robit. Căci întotd-auna un popor se face Mare ori nemernic, celor mari cum place. Și să știi, aproade, că vor trece ani ...
Vasile Alecsandri - O primblare la munți
... mare plină de tutun. Aceste provizii ne părură cam deșănțate pentru o primblare de două ceasuri, însă urma ne încredință că, în privirea mulțumirilor trupești, e mult mai priitor de a fi cineva judecător decât amorezul muzelor. Ne pornirăm pe la sfințitul soarelui, plini de veselie și de sperare ... Măi, măi, grozavă-i Bistrița! -- Repede apă! -- Frică v-a fost? -- Frică? Nicidecum. -- Dar pare că erați schimbați la față. -- N-ai văzut bine. Pas de nu te încrede după aceasta că graiul a fost dat omului ca să-și răstălmăcească gândul! Ne pornirăm peste un sfert ...
Alecu Donici - Norocul în vizită
... Norocul în vizită Norocul în vizită de Alecu Donici Când norocul schimbă pasul N-aduc ani ce-aduce ceasul N. N. Norocul pururea de toți e blestemat Că cine boierii nu are, Sau cel ce nu-i destul bogat, Toți, de la mic și pân' la mare Găsesc norocul vinovat. Când ... Și poate mâni va fi în bordeiașul meu, Sau în lăcașul tău, Prea bune cititor! Dar trebuie să fii tu singur lucrător, Să iai aminte bine Și vreamea să nu pierzi Când de prilejul bun favorisit te vezi; Căci el ades nu vine. Iar dacă n-ai știut atunci să folosești ...
Antim Ivireanul - Învățătura la sfântul părintele nostru Nicolae
... ci mai vârtos s-au uitat la dragostea lui cea mare ce avea cătră oile sale, ca să nu pață rău și cum că mai bine au priimit să moară împreună cu oile lui și pentru acĂ©ia n-au vrut Dumnezeu să facă acea stricăciune mare ca să-i piarză ... numesc că sunt păstori și zic cum că poartă grijă de oi; ci o zic, ticăloșii, numai cu cuvântul, iar cu fapta sunt departe, câtu e ceriul de pământ, pentru căci nu poartă grijă pentru folosul oilor lor, ci să nevoesc numai pentru folosul lor, cărora nu să cuvine să le ... episcopul trebuie să fie fărde prihană, întreg la minte, cu bună rânduială, iubitoriu de streini, învățătoriu bun, nesfadnic, blând, neînvrăjbitoriu, neiubitoriu de argint, casei sale bine îndreptătoriu, că de nu va ști a-ș îndrepta casa sa, cum va purta grijă de besĂ©rica lui Dumnezeu? Drept acĂ©ia ... tămăduirile cĂ©le de multe fĂ©liuri, blândĂ©țele cătră toți, mântuirile de morți, din închisori, din mări și alte multe și nenumărate faceri de bine, carele nefiind ticăloasa mea limbă vrĂ©dnică a le povesti, după cum să cade, le las asupra celor mai aleși și mai desăvârșit ...
... numai un divan lipsea ca să împlinească cuprinsul văzut cu imaginația, plecară de-acasă cu gîndul să-și aleagă stofa ce s-ar îmbina mai bine cu cele ce acum erau toate la locul lor și nu-i așteptau parcă decît pe ei ca să sosească. Aceasta era ținta ieșirii lor ... este un suflet femeiesc în care a încolțit odată sămînța geloziei. Nimeni nu și-ar fi putut închipui, căci puțini știu că trecutul e o împărăție la ale cărei negre porți nu trebuie să bați niciodată, dacă vrei să fii fericit... Din popas în popas, găsiră în sfîrșit ce ...
Ion Creangă - Povestea poveștilor
... deie un colb… Slujnica se duce și-l cheamă pe țăran. Și cum vine țăranul, cucoana îl și ia la trei parale, zicând: — Dar bine, măi țărane, ce porcării spui pe lângă cerdacul meu, că te mănâncă mama dracului! Acuș te pun la scară și-ți trag o bătaie, de ... n pizdă, tare-n șele, Crâșcă pula din măsele Că-i cam iute la oțele! În sfârșit, după ce s-a săturat cucoana bine, apoi zice încetișor: ho! ho! haram nesățios! pula atunci pe loc s-a muiet și foflenchiu! cade jos… Cucoana îndată o rădică cu ... aiste, măi țărane? — Cum să se-ntâmple, cucoană? Ia, mai astă primăvară, sămănând păpușoi în țarină, a adus dracul — că mai bine n-oiu zice — doi oameni pe acolo. Și unul din ei, m-a întrebat: ce semăn? Eu să nu-mi stăpânesc gura ... negustoriu de pule, fără știrea lui Dumnezeu. Și, pula mea și trei bani, ș-o căruță de jidani, să ierte cinstită fața dumneavoastră. — Dar bine le mai zici pe nume, mânca-le-ai pe ceea lume! — Apoi, dă, cucoană, dac-așa le cheamă, cum hastă pulă să le mai ...