Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CER��I
Rezultatele 1091 - 1100 din aproximativ 1242 pentru CER��I.
Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi
... entuziastice aplaude mai de la toți amatorii de muzică din peninsula italică. După triumful ce avu Nabucodonosor , d-l Merelli angajă pe Verdi ca să-i mai compună o operă pentru carnavalul acelui an. Atunci Verdi dete pe I Lombardi , care, deși fu reprezentată în timpul unor rivalități artistice ce făcuseră din scena Teatrului de la Scala o armă de lupte, tot avu unul ... un nou triumf simpatia și entuziasmul ce aveau milanezii pentru dînsul. După vreo cîteva luni, adică în toamna anului 1844, dete la Roma frumoasa opera I due Foscari , care-i procură o a patra solemnă consacrare reputațiunei sale dobîndită cu o așa de mare celeritate și susținută printr-o serie neîntreruptă de succese ... celor ce l-au ascultat, numai în operile lui Verdi putu să dezvolteze vocea sa plină de forță și espresiune, iar mai cu seamă opera I due Foscari deveni calul său de bătălie. Ronconi, sublimul bariton, în nici o operă nu putu să dea o mai mare probă de omnipotența, energia ... zilele noastre s-ar găsi prea anevoie un maestru care să armonizeze cu atîta grație și colorit putintele și religioasele idei ale operilor Nabucodonosor și
Vasile Alecsandri - Cristos a înviat
... Vasile Alecsandri - Cristos a înviat Cristos a înviat de Vasile Alecsandri Cristos mântuitorul din morți a înviat, Și fruntea-i ca un soare, Lucind peste popoare, Fiori de nemurire în lume a-mprăștiat. Cristos, zeul credinței, ieșit-a din mormânt! Ș ... vie Din umbra tristă-a morții veți fi cu toți ieșiți! Polonie strivită sub aprigul picior A tiraniei crude, Curaj! în cer s-aude Un imn de re-nviere, un glas prevestitor. Curaj! Deschizând astăzi a veciniciei porți, Mântuitorul vine, Polonie, spre tine, Să te ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul
... DOAMNA TANA OANA CONTELE IRMSKY NICULINA UN COPIL DE CASĂ UN UNGUR UN VÂNĂTOR UN ARMAȘ Copii de casă, aprozi, vânători, bătăiași Cuprins 1 Actul I 1.1 Scena I 1.2 Scena II 1.3 Scena III 1.4 Scena IV 1.5 Scena V 1.6 Scena VI 2 Actul II 2.1 ... dar nu poate schimba o pisică într-un câine credincios... Că de când veni contele Irmsky, mai foc... OANA: Contele Irmsky?... Hî... DOAMNA TANA: Ia-i sabia și pune-i fuste... să juri că e femeie... OANA: Subțire în talie, să-l frângi, și gros în șolduri... DOAMNA TANA: În șolduri?... Un spion plătit și ... n-ar năpădi mai vijelios... Și moara nu se bizuie pe zgomot, ci pe mișcarea orânduită a bucăților ei, și măcină... Lui ia-i urletul și nu-i mai rămâne nimic... OANA: A, nu fi nedreaptă... Ștefăniță vorbește frumos. DOAMNA TANA: Ce ușor e să pai când ești stăpân!... De se ... cât este. (Arbore se pleacă și aprobă.) ȘTEFĂNIȚĂ: Ce te pleci, Arbore? Arborii se pleacă numai de vijelie... Doamnă... (Îi întinde mâna. Tana dă să i ...
Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei
... ți mângâie obrajii. Ciobanul se făcuse mititel lângă un mărăcine înflorit, pe lângă care păștea calul său, și se pusese pe gânduri. Se uita pe cer la drumul robilor, vedea cum se mișca carul, fata care duce apa în donițe pe cobilițe. Se mira de razele ce ieșea din luceafăr, și ... că merge și el la cetatea împărătească unde mergeau și ei. Și fiindcă văzură că el nu le da pricină de vorbă, începură ei să-i vorbească și să-l cam ia peste picior. - Iată, zise unul din ei, încă un pețitor pentru fata cea frumoasă a împăratului. - Ăsta ... trei ori, zise ciobanul, și acela care face așa este om cu minte. Cel ce însă umblă mereu cercând, este un nesăbuit căruia trebuie să-i lipsească vreo doagă. Eu nu aduc nimănui nici o supărare. Nu mă încumet iarăși că o să ghicesc ceva. Dar-ar Dumnezeu însă să apuce ... mai zbenguiră și apoi plecară și ei; îl ajunseră de pe urmă și îl și întrecură. Și de astă dată se alegară de dânsul și-i cătau cearta cu lumânarea. Ciobănașul tăcu din gură și își căută de drum. El știa că cine tace merge în pace. Seara feciorii de împărați ...
Anton Pann - Suflet altu n-are
... moarte vie, Fără să mă știe Altul decît eu. Ziua nu-mi dă pace, Noaptea n-am ce face, Greu mi-e într-ascuns. Unde cer dreptate, Surdă răutate; Nu-mi dă nici răspuns. Mă-ntinz în putere Cu glas, cu vedere; În sus și în jos. Nu e nici o ... Carea n-o ridică, Zicînd că e frică Nu-l putem vedea. Ale lui slugi sfinte, Mii de seci cuvinte, Celor ce vorbesc, Care nu-i cunoaște Că sînt vulpi, șarpi, broaște, Ce-n zadar trăiesc. Vii la omenire, Mai rea nesimțire, De piatră sînt toți. Mai d-aproape rude Mai ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur
... de o fată mare de împărat, care alunecase și ea în valurile lumei și, care, de frica părinților, lepădă copilul, îl puse în secriaș și-i dase drumul pe gârlă, lăsându-l în știrea lui Dumnezeu. Pustnicul voia din toată inima să crească pruncul ce-i trimisese Dumnezeu, dară când se gândi că n-are cu ce să-l hrănească îl podidi un plâns de nu se mai putea sfârși. Căzu ... aduse fiecare câte un pepene pe tipsii de aur și îi puseră dinaintea împăratului. Împăratul se miră de această faptă și chemă sfatul împărăției să-i ghicească ce pildă să fie asta. Adunându-se sfatul, tăiară pepenii și, după ce văzură că unul se cam trecuse, al doilea era tocmai bun ... la cutare și de la cutare fecior de împărat. Iară după ce fata cea mai mare își alese mire pre un fiu de împărat, care-i păru mai frumos, se făcu mare nuntă împărătească. Și după ce se sfârși veseliile, plecară împăratul cu toată curtea ca să petreacă pre fiică-sa ... era atât de supărat, cât p-aci era să-l și bată. Dară fiica împăratului, care privea de la fereastră toate aceste, ceru grădinarului să- ...
Ioan Slavici - Florița din codru
... pamanteasca nu poate s-o priceapa. Doar a crescut ca si florile din pamant; doar a cazut ca si stelele din cer, sau s-a prefacut cumva, pe nepricepute, din vazduhul curat. Destul cum c-atata era de frumoasa fetita asta, incat, de-ar fi ... nu se putea rabda ca sa nu priveasca la ea si nimeni nu cuteza sa vorbeasca cu ea. Crașmarita atata era de frumoasa incat, daca-i vedeai fata oglindita in fata vinului, ti se parea cum ca vinul e mai tare și mai infocat; Florita atata era de frumoasa ... Florita: ca nu e buna, ca e proasta, ca e lenesa - ca e de toate, numai asa nu, precum ar trebui sa fie. Dupa ce i s-a facut apoi destul de vorbe, a dat porunca aspra ca Florita de aici inainte in toata ziua ...
Gheorghe Asachi - Răsăritul de lefca
... Mii de paseri și de nimfe ce-n a ei întâmpin vin. Nu e stâncă, nu e culme care să nu scânteieze, Nu-i câmpie ce nu-ntinde nouă mantie de flori, Nu e limbă ominească care să nu cuvinteze Despre ochii și cea față, unde-n a ...
Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840
... topit în servitutea feudală, misterele creștinismului încrustate pe miturile păgâne, superstițiile poetice ale evului mediu încrustate în secătuitoarea necredință a veacului, tot ce-i vechi și ce-i nou, Occidentul și Orientul, topite într-un tot nedespărțit, cimentate de vremi și împrejurări așa fel încât clădirea s-ar dărâma dacă ai scoate o ... ars în 1827, în focul ce a distrus aproape în întregime târgul. Dintre biserici, vrednică de luare-aminte e Trei Ierarhi, prin îndrăzneața-i structură gotică, și prin sculpturile bizare care-i împodobesc zidurile dinafară — cu atât mai mult, cu cât asemenea monumente sunt rare la noi. Cu privire la biserica aceasta, se povestește de un ... secată. Nimic mai pitoresc primăvara decât priveliștea pe care o înfățișează de departe acest Tătăraș, faimos între toate mahalalele orașului, din pricini pe care nu-i nevoie să le mai înșirăm aici. Grămezi de căsuțe albe și cochete stau împrăștiate ici și colo, înconjurate de pajiști verzi, de grădini, de arbori ... care atârnă; colțuni și papuci, care au fost odată albi, completează pe ovrei, afară de șărlătăniile, șiretlicurile și înșelăciunile lui, care par a-i ...
Ștefan Octavian Iosif - Către lună
... O, ce se-ntâmplă cu tine? Spune, crăiasă a nopților și Candelă a nopților line! Torță de-argint ce spânzură-n cer Tristă, și palidă liră. Taină a nopții, vrajă, mister, Cântec în somn ce suspină! Tu, ce ningi floare de-argint pe alei Și ... Când își recapătă versul ei clar Privighetoarea nebună, Tu, care spânzuri o candelă sus, Albă în noaptea cea sumbră, Și luminezi pe divinul Isus, Chipu-i ce luce din umbră, Tu, ce pe vârfuri de brazi îți strecori Horbota, albă podoabă, Duci în genune albastrele flori Care pălesc prea degrabă. Tu ...
Grigore Alexandrescu - Adio. La Târgoviște
... munte, De unde își apucă vultůrul al său zbor, A nopții stea revarsă lumină pe-a mea frunte Și raza-i se reflectă pe limpede izvor. Aci zefirul vesel prin frunze-ncet suspină; Aicea orizontul e dulce, luminos; Aici aceste râuri... Dar unda lor e lină ...