Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I(CEEA) CE
Rezultatele 1091 - 1100 din aproximativ 1462 pentru I(CEEA) CE.
Dosoftei - Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei
... la luminatul herb a Țărâi Moldovei de Dosoftei Capul cel de bĂșor, a fiară vestită, Sămnează puterea țârâi nesmintită. Pre câtu-i de mare fiara și buiacă, Coarnele-n pășune la pământ îș pleacă. De pre chip să vede bĂșorul ce-i place, C-ar vrea-n toată vremea să stea țara-n pace. C-atunci toată vita poate de să-ngrașe, Fără zăhăială, într-a ... aur Într-a sale coarne, în cele de taur. Stau împregiur dânsă trei planite-n hoarbă, Soarele și Luna, și Venus, podoabă. Din ce să-nsămnează țara că rodește În tot feli de hrană, de le prisosește. Și pre vremi de pace oamenii zburdează Într-agonisită, că pot de ...
Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
... a fi fericit?â€� (returnela romanței, Zulnia cântă.) SOTIR St... Duduca... (ei s-ascund după copac.) SCENA III ZULNIA, ARGHIRIȚA, SOTIR Nr. 2 ZULNIA (Romanță) I Auroră mândră, ah! spune-mi mie Dacă viteazul ce am zărit Cunoaște dorul ce mă sfâșie, Cunoaște oare cât m-a rănit? De când pe dânsul eu l-am văzut, Liniștea vieții, ah! am pierdut! II Îl ... sentimentul, întreabă-mă pe mine, să-ți spun eu ce-i sentimentul. Nu înțelegi că ai a face cu un bărbat? Știi tu ce sunt bărbații? ZULNIA Mătușică... ARGHIRIȚA Să-ți spun eu ce sunt bărbații, să-ți spun eu ce-i sentimentul. Nr. 3 CUCOANA ARGHIRIȚA (Rondo) Sentimentul, nepoțică, Pentru noi e un păcat; Te pândește la potică, Ca un hoț, orice bărbat Te ochește, Te ... Te uimește, Te vrăjește, Până când deodată, haț! Ți-a prins inimioara-n laț! Îl iubești Și te jertfești... Însă... pace! N-ai ce-i face Bărbatul cel mai de soi Încă e un marțafoi. II Nu m-ai crede când ți-aș spune Că odată chiar și eu Am ... ...
Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
... a fi fericit?â€� (returnela romanței, Zulnia cântă.) SOTIR St... Duduca... (ei s-ascund după copac.) SCENA III ZULNIA, ARGHIRIȚA, SOTIR Nr. 2 ZULNIA (Romanță) I Auroră mândră, ah! spune-mi mie Dacă viteazul ce am zărit Cunoaște dorul ce mă sfâșie, Cunoaște oare cât m-a rănit? De când pe dânsul eu l-am văzut, Liniștea vieții, ah! am pierdut! II Îl ... sentimentul, întreabă-mă pe mine, să-ți spun eu ce-i sentimentul. Nu înțelegi că ai a face cu un bărbat? Știi tu ce sunt bărbații? ZULNIA Mătușică... ARGHIRIȚA Să-ți spun eu ce sunt bărbații, să-ți spun eu ce-i sentimentul. Nr. 3 CUCOANA ARGHIRIȚA (Rondo) Sentimentul, nepoțică, Pentru noi e un păcat; Te pândește la potică, Ca un hoț, orice bărbat Te ochește, Te ... Te uimește, Te vrăjește, Până când deodată, haț! Ți-a prins inimioara-n laț! Îl iubești Și te jertfești... Însă... pace! N-ai ce-i face Bărbatul cel mai de soi Încă e un marțafoi. II Nu m-ai crede când ți-aș spune Că odată chiar și eu Am ... ...
Artur Stavri - De demult (Artur Stavri)
... Artur Stavri - De demult (Artur Stavri) De demult de Artur Stavri Un sat departe — așa departe - Și-n satu-acela-i vechea casă De-abea zărită-ntr-o frumoasă Livadă cu alei deșarte. Și plânge-o doină de cu sară, De cine știe unde, vagă... N ... mi-ar eși în cale poate Cu nu l-ași mai cunoaște-acum... ...Și mama-mi spune-n râs mereu. C-a noastră-i casa-ntre alei, Că tinerii de-atunci sunt iei, Copilu-acel nebun îs ieu. N-o cred și totuși o ascult Spunându-mi sara pe de rost Povești ce
Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați
... Ştefan Octavian Iosif - Icoane din Carpaţi Icoane din Carpați de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Un șuier lung — gem osii ferecate — Un strigăt viu — nebun de libertate ! Pe roți uruitoare Vagoanele urnite Alunecă ușoare Mai iute, mai ... i-a fost poetului De freamătul brădetului, De murmurul izvorului, De fluierul păstorului, De glasul păsărelelor Și de vecinul stelelor — De vîrful Caraimanului, Ce dor, ce dor i-a fost sărmanului !... II Stă Caraimanul 'nnegurat, Moșneag în veci cu fruntea sus ; Slăvitul zilei împărat Încet se lasă spre apus. Și cum ... un ciobănaș Cînd îi abate lui să joace, Și mult e hoț și e poznaș Că e copil din munși, și pace ! Sînt rupte bietele-i opinci, Căciula lui în fund e spartă, Dar el c-un pumn doboară cinci De-i cată unul și-altul ceartă. Și cum e scurt și îndesat, Rîd, dar se tem de el ficiorii, Și parcă-i ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III
... care-aveți inimă bună Și lămurită minte cerească, O, iubiți! Iubiți-vă împreună În această viață trupească, Pănă sunteți în vârstă și stare, Că vremea-i rapede trecătoare... Vezi cele paseri pre rămurele Ce jucându-să vesele cântă; Ard cu flacără de-amor și ele Mărind a naturii lege sântă. Caută cum din creangă-în creangă zboară ... deacă vei ști cumva-odinioară De fârșitul mieu, de moartea jeloasă, O fierbinte-încai varsă-mi lăcrămioară Și zi: ,,Lin oase-ți păuseze,-Arghine, [16] Ce cu tot te-ai jertvit pentru mine!". Asta zicând, era să-ș' afunde În piept gingaș sabiă-agerită, Când glas cunoscut urechia-i pătrunde: ,,Arghine, ce faci!" ș-într'acea clipită, Iacă fierrul crud îi căzu din mână, Iar' el să trezi-în brațul tău, Ermină. Ermina, cea lui de mic ... el crescu și-i fu-învățătoare Cum să să deprinză-în toată faptă bună, Grija lui ș-acum poartă nevăzută, În ceasul cumplit sare și-i ajută. Cât glasul sună, vĂ³inic ochi întoarsă, Lumine-i fiind mai întunecate, Slobozind abea din buzele d-arsă Un dulce suspin, vorbe-înjumătate, ,,Ah! ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova
... cuvenit de la moși, de la strămoși. Ți se prindea pleoapă de pleoapă, nară de nară, falcă de falcă, degera oul în găină de ger ce se pornise. — N-am putea duce l-alde biata Bălașa ceva curmeie de viță și vreascuri ujujite? zicea mama Arghirița fetei-mari ce învârtea mămăliga între genunchi și se ștergea la ochi din pricina fumului. Biata Bălașa! o fi amorțit cu copil cu tot! Săracă lipită, bolnavă că ... Apoi, băgând de seamă cum șopteau de tainic Irina cu mama Arghirița, care adusese ș-o lumânărică de ceară galbenă, întrebă cu binișorul: — Da' ce să faci, dadă Irino, cu lumânarea? — Să duc la mă-ta foc, lele, îi răspunse Irina. — Și eu, după ce m-oi încălzi, mă duc cu sorcova, să-i aduc pâine caldă, mormăi copilul, ațipit lângă sobă, strângând necontenit în mâna dreaptă mănunchiul de merișor și de busuioc. Dar pe când Arghirița vorbea ceva ... săi albaștri, înecați în lăcrimi, sări de lângă sobă și strigă, neputându-și stăpâni plânsul: — Dadă Irină, nu vreau s-o dați popii!... De ce ...
Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră
... un glob terestru. Un albastru uniform spune imensul oceanelor, marea împărăție a apelor, nemărginirea mișcătoare care nu-și mai află astîmpăr, fluidul element ce predomnește asupra uscaturilor. Figuri bizare, pe care aleargă umbre ușoare ce înseamnă uriașii munți, dungi abia scrise ce sunt fluviile mari, locuri goale și necunoscute ce sunt imensele pustiuri, pe care n-a călcat poate pas de om, zugrăvesc continentele. Cu cît curba urcă spre poluri, mai trist, mai ... le-au legat oamenii, de nevoile ce au întins punți mișcătoare de la uscat pînă la uscat, pentru ca fiecare să-și poată schimba rodul ce i l-a hărăzit darul soarelui și să se poată îndestula pentru a-și perpetua progenitura. Pe cărările acestea mișcătoare de cînd ... aceleași priveliști vedem și unii și ceilalți în limpezimi ; aceiași nori, ce întunecă fața apelor, ne întunecă pe unii și pe ceilalți ; aceleași melodioase cîntece, ce le trezește fluidul element, ne lovește auzul și se repercută în sufletele noastre... Și cu toate acestea, stăm deoparte, nimenea nu întinde o punte, nimenea ... întoarce în pămîntul ce
Alexandru Macedonski - Noaptea de noiembrie
... am uitat Venind să ne deschidă al morților palat? Coșciugul meu în fine e dat în jos pe scară... O muzică-l primește cu jalnica-i fanfară; În urmă-i se aude suspinul năbușit Al scumpelor ființe ce-n lume m-au iubit. În negru, și în lacrimi, prietenii-mi s-arată, Iar mumă-mea-ntre dânșii apare leșinată, Pe când pornește dricul ... căscate Din care, cine știe? voi naște mult mai bun. Un popă, ce uitase pe piept a-mi pune cruce, Se uită împrejuru-i, o cere, și s-aduce... Aș vrea să-i pot a-i spune că nu voiesc s-o port, Că-n viață am purtat-o pe umerii-mi legată, Ducându-mi tinerețea sub dânsa-ncovoiată -- Dar crucea ... de craniuri hidoase Pe care stau șuvițe de păr înțărânat; Iar unul dintre ele, zdrobit de-al vremii dinte, În lume îmi zâmbise cu fața-i de părinte, Lăsând deschisă ușa l-al inimii palat. Deșertăciune-a lumii!... — O mumă ce-l născuse, O soră ce pe brațe-i ...
Ion Luca Caragiale - Manifestul "claponului"
... Ion Luca Caragiale - Manifestul "claponului" Manifestul "claponului" de Ion Luca Caragiale Către cocoane Auzit-ați, cocoanelor! Nu e glumă! Până aci a fost ce a fost, văzurăți ce văzurăți — de acum să vă mai țineți, că aveți să vedeți minuni! De când n-ați mai cetit Claponul, a mers chestia ... și lase toate daraverile, să fie în București, la fața locului ca portăreii, pentru a încheia procesul-verbal — și după aia să-i și bea aldămașul chestiei Orientului. Mai întâi are să vie țarul rusesc — și are să iasă la paradă ocolit de 600 de cavaleri închivărați ... vă cază în cap bețele tăciunite ale artifițiilor; să nu vă pierdeți copiii mai mici la înghesuială! Dacă v-o ciupi cineva prin lume dați-i cu pardon, și dacă cumva vrun monșer galant v-o face loc ca să vedeți pe țarul drept în față, tratarisiți-l cu mersi. Când ... Delea Veche și Popa Nan până la Grădina cu cai și Sfântul Elefterie, din Dealul Spirii și din Izvor până-n Precupeții Noi și Tirchilești.
Dimitrie Anghel - Calvarul florilor
... Dimitrie Anghel - Calvarul florilor Calvarul florilor de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială , I, 5—6, iunie-iulie 1910, p. 334—336. Cine a trăit mult timp în preajma grădinilor și s-a deprins să ... e silit să trăiască într-o casă ale cărei ferești dau pe un orizont de hornuri și de coperișuri, acela păstrează în suflet melancolia înduioșată, ce trebuia s-o resimtă întîiul om după raiul pierdut. Eu am trăit mult în preajma lor, și întîiele mele visuri le-am scuturat din caliciul ... și grădinile sunt mai dese, nu ca la noi, poți urmări mersul anotimpurilor, și în parterele împrejmuite de verdeață florile se perindă ca niște călători ce vin și pleacă, de la umila viorică, pîn' la capricioasa crizantemă. Crizantemele mai cu seamă, așa de variate, încît nu găsești două la fel, de ... o dată pline din adumbritul țintirim de la Belu, din pămîntul celui de la Sfînta Vineri, din acela de la Ghencea ori de la cel ce poartă modestul nume de Pătrunjelu, din preajma bisericei Iancului, de la Trei Coceni, de pe ramuri și din ostrețe, din răvare și din straturi, bogate ...