Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CER��I
Rezultatele 1101 - 1110 din aproximativ 1242 pentru CER��I.
Grigore Alexandrescu - Adio. La Târgoviște
... munte, De unde își apucă vultůrul al său zbor, A nopții stea revarsă lumină pe-a mea frunte Și raza-i se reflectă pe limpede izvor. Aci zefirul vesel prin frunze-ncet suspină; Aicea orizontul e dulce, luminos; Aici aceste râuri... Dar unda lor e lină ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele
... te-ai la înălțime și robitu-ai robiiiimeee ! Dar hop, ce cu gîndul n-ar fi gîndit, cînd voi să se coboare pe scară, tremurîndu-i mîinele, de frică și de frig, îi scapă o slănină. Slănina răbufni în niște străchini și le sparse cu mare zgomot, să se fi dășteptat ... slăninele, fugi păgubașul. Și zvîrrr ! românul cu reteveiul după cucernic și-l pocni în cap. De unde, hoțul să cază ? ! Și de durere, gonea de-i sfîrîiau picioarele ! Și trecîndu-și mîna prin păr și dînd de sînge : - Unsu-ai, Doamne, cu unt, cu untdelemn caapul meeeu ! Și bietul păgubaș, auzindu ...
Dimitrie Bolintineanu - O fată tânără pe patul morții
... ajuns, Atuncea când cântă prin flori filomele, O crudă durere adânc m-a pătruns. Amară e moartea când omul e june, Și ziua-i frumoasă, și traiul e lin, Când pasărea cântă, când florile spune Că viața e dulce și n-are suspin! Să moară bătrânul ce fruntea înclină ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară
... locșor a căzut la fiecine din cei ce odihnesc acolo... Cu mulți ai copilărit, mulți te-or fi mângâiat și pe unii poate că i-ai iubit. E trist. Dar e și mai trist să te reîntorci, după mai mulți ani, din pustiuri Coleg de liceu cu Delavrancea la "Sf ... mare. — Nea Mitran, ne-ai întâlnit flăcăul? (Și "flăcăul" era frate-său.) — Cică a câștigat bune părăluțe. Dar tu, când ne-i întinde halageaua nunții? Și așa, cu una, cu două, până le dădea de rost, apoi toate alergau, ca un stol de vrăbii speriate, care încotro ... hârâitori. Zmeurile nu mai vâjâie pe la Sân-Petru. Dascălul Nicuță nu mai cântă cu o sută de băieți într-un glas: O daĂ¡tă-i una, uĂșna! doĂ³rdoĂ³ paătrĂș! Nunta de azi se cheamă sărăcie la sărăcie , botezul, din cumetrie cu chef și lăutari, se numește belea la capul ...
Dimitrie Anghel - Fluturul morții
... verzi prinse în vîrful nuielelor de trestie au coborît ușor, ca în fiecare seară, pe urma fluturilor de noapte. Cu pași tainici și rari, iată-i pe catifeaua neagră a straturilor, trezind de-abia somnul florilor. Bătrînul a rămas sus pe scări cu barba lui albă ca ... praful drumurilor, juvaeruri zburătoare, aripi pe care capriciul naturii și-a zugrăvit toate arabescurile, palete pe care au rămas culori uitate, senin de cer și beteală de lună, painjeniș de rază și urzeală de purpură, tot ce a strîns truda lor de pretutindeni, un întreg țintirim de ... ani de zile bătrînul entomologist adună, rînduiește, clasează în vederea întregirii operei lui începute. Acum bucuria ce-o avea de-a umbla singur i-au luat-o anii mulți, și cum puterile nu-l mai ajutau, el a insuflat-o copiilor, și, în timp ce clasează, aleargă ... flutur de noapte îi lipsește, și ochii lui bătrîni privesc cu părere de rău și cu un fel de sfială la locul rămas gol ce i l-a păstrat și care strălucește alb în mijlocul unui carton. Lampa s-a stins apoi, și în zori, cînd fluturii ...
Petre Ispirescu - Poveste țărănească
... făcu la doi, până la al șaselea. Dracul de zmeu cel d-al șaptelea, pesemne că el nu era tocmai atât de nătăflete, căci parcăÂi spuse dracul la ureche ce prăpăd li se gătește acolo înăuntru că nu-i veni să intre și fugi. Băiatul așa de încet și ușor lucrase, încât fata nu simți nimic. Ea dormea dusă în pat, fără să iabă ... mic și marama de pe față. Cu aceste două lucruri se întoarse el acasă la frații săi, fără să le spuie ceva, din cele ce i s-au întâmplat. Tata-l fetei, împăratul, carele știa că umblă niște zmei să-i răpească copila, nu mai putu de bucurie când îi văzu măcelăriți. Și cu socoteală că de aci înainte fata îi va fi scăpată, puse să ... cu sângele unui cal al său, stătu de bătrân și plin de tecnefes, cu care nu mai avea ce face, și-l ucisese ca să-i ia pielea. Împăratului nu-i prea venea la socoteală să aibă ginere pe un țigan, dară fiindcă apucase de-și dedese cuvântul, voia acum ca să și-l ție. Și ... ...
Panait Cerna - Nocturnă (Cerna)
... Panait Cerna - Nocturnă (Cerna) Nocturnă de Panait Cerna Convorbiri literare, XLIV, nr 8, octombrie 1910 La casele cu brazi în poartă Zăvoru-i tras, ograda moartă. O candelă-ntr-un colț clipește, Sporind singurătatea grea ... De-acum și candela-ațipește – Adormi și tu, nădejdea mea! Pe plaiuri ...
... Ce ruge înălța când ploaia se ivea, De frumusețea lor lipsite și pătate, Au fost de pe ferești afară lepădate. Talentului firesc de critică nu-i
Vasile Alecsandri - Ce gândești, o! Margarită
... Vine-o rază călătoare De se joacă pe-al tău sân? Nu crezi tu, o! Margarită, C-acea rază fericită Este gingașul meu dor, Ce-i trimis din depărtare Să-ți aducă-o sărutare De la bietul călător? Ș-atunci, dulce Margarită, Nu te simți duios uimită L-ale razei dezmierdări ... Și de-al morții fior rece Sufletu-mi e tulburat! O! duioasă Margarită, Dă-mi o lacrimă iubită În acest minut amar, Dorul meu în cer
... Nicolae Gane La Șanta, la crâșmăreasă Cu ochi mari de puică-aleasă, Bea Codrean, se veselește, Cu Șanta se drăgostește. (Poezii populare, Alecsandri) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Într-un fund de pădure unde se-mpreună două râpi adânci, hățașe de vulpi și de lupi, ardea un foc în jurul căruia doisprezece oameni ... răspunse Manoli. Întâlnii și eu o biată babă, c-un dinte în gură și c-un suman în spate. — Și ce ai făcut? — I-am luat sumanul. — Dar baba? — Baba?... i-am dat răvaș de drum c-o palmă peste obraz. — Bine, dar ce zice căpitanul de toate aceste?... Cât o să ne facă să ... să moară în ștreang... Ce păcat!... Ce rușine, să trăiască c-un asemene om în nelegiuire! — Ai dreptate, zău, muierea pentru un hoț nu-i bună decât pentru a-l da pe mâna poterașilor. — Bine zici tu, așa o să facă și Șanta, sunt sigur; și dacă ... Frate!... da!... însă frate numai de sânge, dar nu și de inimă. În acest timp căruța înaintase iute, soarele se coborâse spre asfințit, și iată- ...
Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra
... de la ea asămine iubire. Ea voiĂ© a urma soțului său, dar graful temându-să de ura indienilor, voiĂ© cu toată măhniciune ci-i pricinuie dispărțâre ca să rămâie soția lui în Ișpania. Grafina să temĂ© de primejdia întru cari să afla soțul ei de a fi ... un fel de ocârmuire dinlăuntru. Ei ș-au ales o căpitenie a căruia lucrările celi ascunsă să cuprindĂ© întru aceasta: a-i aduna noapte la vremi rânduite spre a înnoi giurământurile lor, și spre a însămna câte o dată pe vreunul din dușmanii ... fel de fapte răle și nu le putĂ© suferi. Ximeo avĂ© numai un fiiu ce să nume Mirvan, pe acesta îl iubĂ© el foarte, și i-au lăsat o parte a urâciunii și a pizmei sale asupra ișpaniolilor. Mirvan era tânăr, frumos și bun la inimă, el ... faci vinovat de o așa faptă, va muri de mâna mĂ© și de ar și avĂ© arătătoriu fimei sau copii de țâță, mă giur să-i omor pe toți.â€� Voroava această îngrozitoare nu au vorbit-o el fără scopos. Azan ave pizmă asupra lui Mirvan, fiiul lui Ximeo, nu numai