Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru L��N��

 Rezultatele 1101 - 1110 din aproximativ 2099 pentru L��N��.

Victor Hugo - Constantin Negruzzi

... Victor Hugo - Constantin Negruzzi Constantin Negruzzi (Costache Negruzzi)  n. 1808 , Trifeștii Vechi  d. 24 august 1868 , Iași  Om politic și scriitor român din perioada pașoptistă    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia ... III: Bunica Balada IV: La Trilby, zburătorul D'Argail Balada V: Uriașul Balada VI: Domnul I. F. Logodnica trâmbițașului Balada VII: Vălmășeala Balada VIII: Domnului L. Boulanger. Amândoi arcașii Balada IX: Mărturisirea castelanului Balada X: La un trecător Balada XI: Vânătoarea Burgrafului Balada XII: Pasul de arme a Regelui ...

 

Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului

... doi luminați proroci, când pre Domnul și mântuitoriul lor, de carele multe prorocise, nu numai în trup, ci și în mărire și în strălucire îmbrăcat l-au văzut? Că de vrĂ©me ce s-au învrednicit aceștea a-l vedea și a-l auzi pre domnul Iisus, de care ei de mult doriia ca să-l vază și nu numai ei ce și toate neamurile, cu ce gură va putea neștine să grăiască cu adevărat bucuriia lor și mai vârtos că ... ceriului, cĂ©le până atunce încuiate celor răscumpăraț, le-au deșchis și lumea au întors-o întru mila sa cea vĂ©che. Că mai mult l-au îmblânzit și l-au milostivit această jărtvă singură, decât precum îl mâniiase răutățile și făr-legile tuturor oamenilor dintru care putem cunoaște și putem înțelegĂ© că vorba aceasta ... înmulțirea credinții, ertăciunea păcatelor și slobozirea sufletelor. Și atâta să bucura de acĂ©stia cât în locul bucuriei ce era înaintea lui, răbda crucea de-l munciia și bătăile de-l căzniia și spinii de-l încrunta și durorile sufletului de-l ...

 

Alecu Russo - Piatra Teiului

... bătrâne cochete, mare și poetic prin el însuși, și mai mare de când, în entuziasmu-i de poet, Voltaire zicea: "Lacul meu e întâiul!" Cine n-a trecut printre însemnările-i de călătorie efectul soarelui în cascada de la Giessbach, cine n-a admirat și n-a descris un asfințit de soare pe Rhighi, cine n-a simțit nimicnicia omului în fața uriașilor Alpi cu piscuri de nea, cu brâul de verdeață întunecoasă, ca un simbol de nelămurit? Mai ... alcătuită din despotism casnic și din trai patriarhal. Apoi pe un divan, ori în căruță de poștă, ori în rădvan, dacă-i dă mâna, faceți-l pe acest moldovan să lucreze, faceți-l să se miște prin țara lui. Imitația necugetată ne strică mintea și inima, și încet-încet va ruina și patriotismul - dacă este patriotism! Imitația, care ... strălucirea, glodul, gunoaiele și luxul, jidovii murdari și pretențiile ridicole și, părăsind rohatca și îndreptând din surghiunul meu un rămas bun acestui târg, pe care-l iubesc și-l urăsc, văzând cum se șterge în zare cea din urmă clopotniță, încercam o simțire ciudată, nu de părere de rău, nu de plăcere, dar și ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cântărețul (Iosif)

... Ştefan Octavian Iosif - Cântăreţul (Iosif) Cântărețul de Ștefan Octavian Iosif El n-ar dori să-l recunoască Pe lume nimeni niciodată, Să poarte pururea o mască Pe fața lui de chin brăzdată, Să treacă nebăgat în seamă, Ca și o umbră ... la vreo fereastră, S-asculte dus și nici să-i vină În minte cânturile-acele, Să-i pară-o inimă străină Că suferă și plânge-n

 

Alecu Russo - Studii naționale (1840)

... cătane sau de cazaci, iar când se arăta în Moldova, poporul zicea: S-a ivit Bujor în țară... Pe ciocoi mi-i bagă-n fiară etc. Și atunci boierii mergeau la drum cu câte doi-trei arnăuți plini de arme din cap până-n picioare. Cuconul A., ducându-se la Băcău cu nevasta d-sale, care dormea în trăsură, se văzu deodată oprit în mijlocul drumului. Bujor ... îi aținea calea. Arnăutul de pe capră vru să se posomorască, însă nu-i dete vreme unul din hoți, căci îl smuci de sus și-l culcă în țărână sub genunchiul său. — Ce vreți? întrebă boierul. — Ca să știi ce vrem, cucoane, află că eu sunt Bujor. — Bujor ... anecdote variate, pe care le povestea într-o limbă moldo-ruso-leșească de multă originalitate. Toți îl iubeau în societatea Iașilor și toți voiau să-l aibă la petrecerile lor, căci el aducea pretutindene acea veselie plăcută, ce izvorăște dintr-o inimă bună. Ajungând în deal la Strungă, maiorul se opri ... A! ești rus? No davai rubla, căpitane! Maiorul înțelese și scoase din buzunar vro câțiva sorcoveți. — Parcă ai și un ceasornic? observă hoțul... adu- ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II

... Pe cei fără de suflet să-i facă cu simțire, Pe hoți să-i îndemneze cu cinste să trăiască, Și câți judec norocul să nu-l năpăstuiască? Cânte lupii și urșii în pilde cât le place Omu-și caută treaba și tot ce-a-nvățat face. Povețele sunt vorbe ... când am cercat a spune Că versuri schilogite nu cred să fie bune, Și că deocamdată noi nu știm latinește. Ura neîmpăcată, ce-n furia-i scrâșnește, A zis (ce urât vede a omului orbire!): Că lupii, urșii, leii vorbesc de stăpânire, Că lupul e ... dă povățuire Acelor care umblă pe calea de pieire, Că boul e cutare ajuns în treaptă mare, Dator de orice bine la oarba întâmplare, Și-n sfârșit că măgarul ce zbiară și răcnește E un autor jalnic ce prost ne sfătuiește. Iată ce înțelesuri și ce cugete rele Vrăjmașii fără lege ... că nu se-nșeală. Mulțumesc astă dată și stăpânirii noastre, Care nici vru s-asculte la vorbe așa proaste. Altfel, zău, îmi e teamă că-n loc de mulțumire M-ar fi făcut prieten cu vreo mănăstire, Unde spălându-mi vina, prin post și nemâncare, Mergeam în rai de-a ...

 

Ion Luca Caragiale - Mandatul

... Ion Luca Caragiale - Mandatul Mandatul de Ion Luca Caragiale Acrostih Mandatul este visul, Un vis realizat, Când fără-ntârziere Îl iei și l-ai scontat. Atunci de bucurie Să joci, să cânți te-apuci, Și ca să fii mai comod, Te lași numa-n papuci. Nimica nu te doare, Și totul meprizezi, Căci posedezi mandatul Și mergi ca să-l scontezi. Da! da! el să trăiască! Sau daca nu, murim; Căci fără dânsul oare Putem noi să trăim? Amor și fericire Le ai în buzunar ... iute, dulce vis! Unică consolare! O! Preaiubit mandat, De tine toți slujbașii Viața ne-am legat! La minister cu toții, Mandatul să luăm, Să ni-l

 

Gheorghe Asachi - Asinul și furul

... Gheorghe Asachi - Asinul şi furul Asinul și furul de Gheorghe Asachi Pentru asinul furat Se băteau doi furi odată, Unul vrea să-l aibă argat, Altul vra să-l vânză-ndată. Dar când între ii se ceartă Cum pe asin să-l împartă, Vine-al treilea tâlhari Și li fură pe magari. Este asin câteodată O moșie-n giudecată, Pentru care doi mazili Se sfădesc pe la movili, Când acela ce-i împacă, Mâncând pe-a lor cheltuială, Ie moșia-n ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II

... a sale herghelii. [1] Tu poți ca să te primbli cu patru cai în șir, Să porți bogate haine, și slugile să-ți fie Înfășurate-n aur. Au doar vinațe scumpe, Sau cărți pe la dughene n-au mai rămas de joc? Rudeniile, maica-ți se află sănătoși, Norocul te adapă din cornu-mbelșugării, Nimic nu te oprește de-a viețui ... umăr Nu-i vrednic să-ți ajungă oricare om pre lume. Dar uită-te, o viță de-atâția mari boieri! Cum toți acești prieteni ce-n față te slăvesc Îndată ce-s afară, te râd și te defaimă. Curând va sosi vremea să-și bată joc de tine Și-n față, când tu banii din pungă vei sfârși. De buzele viclene și vorbe dulci mă tem! Iar tu grăbești sosirea acestei vremi fatale, Căci cărțile ... l sfârșească cu grabă și curaj, Precum din fulger cade înflăcăratul trăsnet. Smerit în norocire, statornic în nevoie, Nădejdea să nu-și piardă când soarta-l ... în tidvă muritoare, Precum e greu vătaful să nu fie tâlhar, Să nu mănânce bine un gros judecător. Cum să-ți încredințeze corabie, când barcă N

 

Ion Heliade Rădulescu - La Elvira

... Ion Heliade Rădulescu - La Elvira La Elvira de Ion Heliade Rădulescu D-ajuns! Nu mai chem soarta; nici lacrimi, nici suspine N-au îmblânzit destinul; și ora mi-a sunat! Cântarea mea din urmă și lira-mi a-ntonat. Dar cântă, a ... plânge vocea duioasei turturele. Căci p-a mea piatră mută adesea va veni A-și răcori durerea la unda-nseninată, Și-n jurul lirei mele, de ramuri atârnată, Al său cuib solitariu și văduv a-și clădi. Căci am iubit ca dânsa, și calda mea ... a apus. Când luna blând, senină prin frunze va pătrunde Și lin se va răsfrânge jos, colo, p-ale unde Și când adie mistic zefiru-n svol pe sus, Cu vălul alb ca gazul, cu manta onduioasă, Cu părul tău de aur ca raze răsfirat, Vin', scumpa mea Elvira, și sânu ... m-oi avânta, Ca spirit al credinței în juru-ți voi svola, Cu-a ta credință-ndată într-una mă voi face. Și-n sacra mea ardoare ferice voi sorbi Acele fierbinți lacrimi, a ochilor rouare; Cu tine dimpreună voi întona cântare Ca-

 

Grigore Alexandrescu - Nina

... e nensemnată Ca și blândețea ce ai avea. Nu-mi zic nimica vorbele tale, Și nici ochii-ți nu mai au cale Ca să patrunză-n inima mea. La al tău zâmbet, l-a ta mânie A mea mâhnire sau bucurie Nu pot nici crește, nici a slăbi. Crânguri stufoase, peșteri tăcute ... tot te slăvește Acela care încă vorbește De niște chinuri ce a cercat; Dar însă astfel scapând din mare Corăbierul fară-ncetare Spune-n ce valuri el s-a aflat. Acel războinic ce biruiește După izbândă ne povestește Prin ce primejdii el a trecut; Și ... robul slobod, după robie, La toți arată cu bucurie Lanțul în care ani a zăcut. Îți arăt starea-mi fară sfială; Vorbele mele n-au îndoială, Că sunt zadarnici sa nu gândești; Și orice-ai zice, fără-osebire, Deloc nu-mi pasă, n-am mulțumire Și știu de mine ce fel vorbești. Nici frumusețea-ți prea lăudată, Nici viclenia-ți n-or găsi-ndată Amorez astfel cum mă fălesc. Te pierd, dar soarta-mi rea nu îmi pare, Căci eu o alta înșelătoare Mai cu lesnire ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>