Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PRIVI (PE)
Rezultatele 1101 - 1110 din aproximativ 1175 pentru PRIVI (PE).
Cincinat Pavelescu - Năluca (Pavelescu)
... Cincinat Pavelescu - Năluca (Pavelescu) Năluca de Cincinat Pavelescu Cine să fii, nebună gârbovită, Ce rătăcești pe străzile pustii, Bătrână, slabă, tristă, despletită Și-ngâni un basm uitat și de copii? Spre ce liman destinul te mai poartă? Ce fericiri îngropi în ...
Traian Demetrescu - Doi bogați
... am dus grăbit spre locuința, Spre raiul dragei mele, Și-am zis avarului: „Privește Furiș printre perdele!â€� El s-a uitat: pe-o pernă albă Dormea iubita dusă, Și-n jurul ei plutea un farmec De liniște nespusă... Ne-am dus în urmă fiecare Spre scumpul său ...
George Bariț - Inimile mulțămitoare
... de toate primejdiile! DION[ISIE]: Să-l păzească Dumnezeu, că e vrednic. D[omnul] maior să purta cu noi ca un tată cu fiii săi. Pe lângă aceea, atâta era de inimos și de viteaz, încât pilda lui ne înf[i]erbânta pe noi toți. Tot scadronul era gata a-și da pentru dânsul viața și sângele. Cu bucurie mergeam noi în foc pentru el. IULIE ... sabia mea și căpătai o rană. Iată locul rănit. (Arată la mână.) Căpitanul meu fu scăpat, dar eu am rămas fără armă. Camarazii mei mai pe urmă apăsară pe vrășmași, până când au luat fuga. CORNELIA: De mii de ori mulțămită, sdravene Dionisie, pentru scăparea tatălui nostru! Semnul acest de rană la mână-ți ... sabia în toate părțile, încât îi silii să îngrijască de apărarea sa. Doi camarazi de ai mei îmi grăbiră spre ajutoriu. Cu o lovitură trântii pe [un] vânătoriu după cal, iar cu alta rănii pe al doilea, încât fu silit să-și caute scăparea în fugă. Calul mortului îl oprii, mă aruncai pe el, iar pe al meu îl dusei domnului maior. Dar în minutul acela o pușcătură de pistol îmi săgetă obrazul drept, făcându-mă schilav pentru totdeauna. Rana nu ...
Grigore Alexandrescu - Încă o zi
... Căci alt decât iubirea-ți ea nu avu mai sfânt, Căci tu ești încă astăzi dorința-mi neschimbată, Și visu-mi cel din urmă aicea pe pământ. Eu știu că la povara-mi și tu ai luat parte, Eu știu că-n suferința-mi și tu ai suferit, C-aceeași ne ... apuind: Minciuna, calomnia dau tainică izbire, Lumina, adevărul în inimi înnegrind. Dar când ia însăși moartea a noastră apărare, Când neagra ei pecete pe groapă s-a-nsemnat, Ca martor de credință, chezaș de neuitare, Păstrează suvenirul acelui depărtat. Valea răsunătoare, a râului murmură, Veșteda ...
Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza
... al moralei în finanțe luă portofoliul vistieriei, apoi al lucrărilor publice și acum în urmă iar al vistieriei, unde la urma urmelor își dete arama pe față. * D. Sturdza, înainte de a veni acum în urmă la Ministerul de Finanțe, pe când Regia monopolului de tutunuri își denunțase convenția cu Statul pe motivul deslipirii Basarabiei de România, era în deaproape legături, în daraveri mari cu această Regie; se zicea chiar, că pentru niște servicii ce le aducea ... să treacă de sectar fanatic al moralei în finanțe - acest om, ieri om de treburi al companiei monopolului, astăzi, venind la minister, cea dintâi treabă pe care o face e să aducă un proiect pentru o tranzacție cu monopolul, proiect care, chiar după zisa apărătorului său, după zisa Românului, este mai ... afaceri. Înainte de intrarea din urmă a d-lui Sturdza la finanțe, d-sa fiind, să nu uităm, omul Regiei monopolului, făcea de pe banca senatorială multe zile amare guvernului radical și în deosebi d-lui I. C. Brătianu. Într'una și fără să-i dea pas de răsuflare ...
Ștefan Octavian Iosif - Trei sonete
... fața mea sta dulcea mea iubită. M-am închinat și-am zis: "Sunteți mireasă? Eh, vă doresc viață fericită!" Dar vorba mea era așa silită, Pe cât de rece și politicoasă. Atunci iubita izbucni în plâns, Și-n lacrimile ce-i curgeau întruna, Încântătorul chip al ei s-a stins ... născută von Gelden) Sunt învățat să port sus a mea frunte, Căci firea mea e dârză și-ndrăzneață; Chiar regele de m-ar privi în față, Privirea mea ar ști cum să-l înfrunte. Dar, scumpă mamă, oricât de semeață Figura mea ar sta să se încrunte, Eu șovăiesc ...
... fața mea sta dulcea mea iubită. M-am închinat și-am zis: "Sunteți mireasă? Eh, vă doresc viață fericită!" Dar vorba mea era așa silită, Pe cât de rece și politicoasă. Atunci iubita izbucni în plâns, Și-n lacrimile ce-i curgeau întruna, Încântătorul chip al ei s-a stins ... născută von Gelden) Sunt învățat să port sus a mea frunte, Căci firea mea e dârză și-ndrăzneață; Chiar regele de m-ar privi în față, Privirea mea ar ști cum să-l înfrunte. Dar, scumpă mamă, oricât de semeață Figura mea ar sta să se încrunte, Eu șovăiesc ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VII
... sară! Nici un alt văștmânt, nici armătură Pănă-atuncia voi lua pe mine, Precum nici pâne, nici apă-în gură, Păn' ce tâmpinând cete păgâne, Pe cel mai harnic viteaz din ele N-oi face jertfă mănii mele!..." Iar țăranul auzind aceasta Și căutând la voinicul, de frică Ca doar' să ... este voia și ți să Pare, cere-ași de la tine-o altă Ceaia: Să-mi dăruiești cea prăjină Care tu de-abea o porți pe mână!". Țăranul voios prăjina dete; Iară voinicul cu bucurie O-învârte-într-o mână pe-îndelete, Ca ș-un bețișor! apoi de-acie Rapede pleacă pe drum nainte, Multe cu sine-învârtind în minte. Iară când fu cătră prânzul mare, Oblicește venind de departe O grămadă de păgâni călare, Și fiindcă ... Le ia toate cu sine Și să-îmbracă cum poate mai bine. Luându-și și ceva de mâncare Ce-află la trupurile căzute, Iar' sui pe calul ales, care Așa-l duce de ușor și iute. Cât pare că nu merge ci zboară Ș-ar fi-întrecut și pe-o căprioară. Mergând oblicește lângă cale O fântână. Frânt fiind de sete, Deștinde și zios pe iarbă moale [12] Șezând aproape și
... căror suflet se frământă Întunecate valuri de dureri, Și gânduri de-un întreg popor gândite, Nu duceți minunatul vostru dar Ofrandă mâinilor nelegiuite, Ci, ca pe sfânta masă din altar, A-mpărtășirii taină preacurată, Așa cuvântul să vi-l pregătiți Ca mii de inimi la un fel să bată ...
Anton Pann - Țermonia unui bătrân
... că vine O damă a-l cerceta, El cu părere de bine Vrând ei a se arăta, Ieșind să o-ntâmpineze, Pe loc de brățet o ia, Chip să o ajutoreze Ca să suie scara ea. Dama începu să zică: - "Lasă, mă rog, n-osteni! Că nu ...
Alexandru Macedonski - Între frunze
... să n-aibă al iubirii Fior nedeslușit. Micsandra spre rozetă se pleacă fermecată, Garoafa râde-n soare cu roșul ei mănunchi, Iar vița se ridică pe măr, amorezată De verdele său trunchi. Rochițele, în brațe subțiri, dar încordate, Strâng vișinul, și cracă cu cracă-l cuceresc, Cireșele, alături, sub frunze-mperecheate ...