Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA (PE) OCHI

 Rezultatele 1131 - 1140 din aproximativ 1528 pentru CA (PE) OCHI.

Ion Luca Caragiale - Manifestul "claponului"

... Claponul, a mers chestia Orientului departe, cocoanelor! S-au hotărât împărații să-și lase toate daraverile, să fie în București, la fața locului ca portăreii, pentru a încheia procesul-verbal — și după aia să-i și bea aldămașul chestiei Orientului. Mai întâi are să vie țarul ... caii, ori să nu facă cavalerii cu ochiul la copile, în loc să vă facă dumneavoastră. Când ăți pleca de acasă, mâncați și beți bine, ca să vă ție toată ziua, fiindcă alaiul are să se spargă după miezul nopții, cu muzici, luminație, masalale și cu foc de artifiție. Să vă ... mai mici la înghesuială! Dacă v-o ciupi cineva prin lume dați-i cu pardon, și dacă cumva vrun monșer galant v-o face loc ca să vedeți pe țarul drept în față, tratarisiți-l cu mersi. Când or trece pe lângă dumneavoastră ofițeri muscali, zor cu paroldoner[xiv] , că dacă-i vorba la adică, vă pricepeți doară la franțuzească. Drept aceea, v-am dat de ...

 

Vasile Alecsandri - Bărăganul

... Vasile Alecsandri - Bărăganul Bărăganul de Vasile Alecsandri Pe cea câmpie lungă a cărei tristă zare Sub cer, în fund, departe, misterios dispare, Nici casă, nici pădure, nici râu răcoritor, Nimic nu ... n primavară, Acolo piere umbra în zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele câmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean de iarbă necunoscut în lume, O cumpănă se-nalță aproape de un puț, Și-n orizon ... Un car cu bivoli negri a stat lângă fântână. Vro doi români în soare ș-o sprintenă română Încungiură ceaunul ce ferbe fumegos Pe foc, și mai departe un câne roade-un os. Pe car un copilandru privește-n departare... Zadarnic ochii-i zboară din zare-n altă zare! Nici casă, nici pădure, nici râu răcoritor, Nimic nu se ... vreme-n vreme numai, lungi șiruri de cocoare Sub bolta albăstrie zbor tainic călătoare, Și vulturi mari, prădalnici, cu gheare înarmați, S-adună, lăsând puii pe vârfuri de Carpați. Ah! dulce, glorioasă și mult strălucitoare Va fi ziua de viață, când, pe ...

 

Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești

... Vasile Alecsandri - Lunca din Mirceşti Lunca din Mircești de Vasile Alecsandri Bate vânt de primavară și pe muguri îi deschide; Vântul bate, frunza crește, și voioasă lunca râde. Sub verdeața dragalașă dispar crengile pe rând. Și sub crengile umbroase mierla sare șuierând. O! minune, farmec dulce! O! putere creatoare! În oricare zi pe lume iese câte-o nouă floare, Ș-un nou glas de armonie completează imnul sfânt Ce se-nalță cătră ceruri de pe veselul pământ. Tot ce simte și viază, feară, pasere sau plântă În căldura primaverii naște, saltă, zboară, cântă. Omul își îndreaptă pasul cătră desul stejăriș ... Cu-al său fir de-argint subțire face-o punte-aeriană, Iar în leagăn de matasă gangurul misterios Cu privighetoarea dulce se îngână-armonios. Jos pe la tulpini, la umbră, fluturii, flori zburătoare, Se-ndrăgesc în părechere pe sân alb de lăcrimioare, Și, ca roi de petre scumpe, gândăceii smăltuiți Strălucesc, vie comoară, pe sub ierburi tăinuiți. O pătrunzătoare șoaptă umple lunca, se ridică. Ascultați!... stejarul mare grăiește cu iarba mică, Vulturul cu ciocârlia, soarele cu albul nor. Fluturul ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Partea poetului

... nu mai e al meu; toate le-am dăruit! Vrei tu să trăiești în cerul meu?... Vino când dorești: orcând, bucuros îți va fi deschis!" Pe urmă i-a adăogat domnul cu multă bunătate: — Ei, acuma, mai du-te pe pământ și te mai plimbă. A mulțumit Poetul din fundul sufletului și a plecat măgulit de atâta frumoasă atenție din partea ... țară; a mers într-un oraș foarte mare. Umblând de colo până colo, cum umblă omul fără treabă, a intrat, către seară, pe gangul unui palat, s-a suit pe scări, pe unde se-mbulzea fel de fel de lume, și a nemerit într-o sală mare. Acolo țineau sfat diplomați și militari împrejurul unei ... a-nvârtit în loc cu fața spre ușe și cu spatele spre-mpărat; iar un diplomat l-a consiliat de dinapoi, să zboare pe scară-n jos. Plecând astfel, mai mâhnit de asta decât de mojicia cosașului, a dat pe stradă, noaptea, de o ceată de măști, care cântau, țopăiau și chihoteau, cum are tinerimea flușturatică obiceiul în carnaval. Îndată ce l-au văzut, au ...

 

Grigore Alexandrescu - Un ceas e de când anul trecu

... vedea. Apoi, unde e răul? de ce și cum... cuvântul, Om nu poate să-l știe afară decât eu; Ascuns e în adâncuri, tăcut e ca mormântul, Iar martor suferinții-mi e numai Dumnezeu. A! dacă-n astă lume ceva putea fi-n stare S-aline, să adoarmă un ... la care s-o ivi. Ades, când sunt în luptă cu gândurile mele, Muncit de-al suferinței demon neîmblânzit, Îmi pari un silf ce vine pe raza unei stele, Din sfere luminoase, din aer bălsămit Apoi, negură deasă lumina-ntunecează; Fantome de-altă lume șoptesc, mă înconjor; În fiecare șoaptă o ... poate să fie Decât ca anu-acesta, ca anul cel trecut; Bogat de chinuire, deșert de bucurie, Pustiu, fără nădejde, sălbatic și tăcut. Stejarul de pe munte ce trăsnetu-l izbește, Stă încă în picioare, semeț și neclintit; Dar inima-i e arsă, și oricât mai trăiește De nici o primăvară ...

 

Gelu Vlașin - 15:28

... Gelu Vlaşin - 15:28 â†�â†� 15:03 15:28 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 15:55 →→ bat străzile dement ca-ntr-o poveste cu proști caut baba cloanța să-mi descânte vrăji cu bani mulți pe care să-i mestec de zor - mi-a spus un pitic - de la circul de stat am mai fost undeva într-o crâșmă ... rasputin cu bere verzuie și de mirare chelnerul se dilată tavanul întreg e o pată tu te-ai împrăștiat între birou și bibliotecă sexul atârnă ca un candelabru spart n-ai nici urechi parcă ți le-au ronțăit păianjeni uriași nasul ți-e vânăt ochiul de sticlă s-a rostogolit ...

 

Cezar Bolliac - Carnavalul

... bune De la întâiul bal! Voi, câți vă râde soarta! gândiți că-n aste zile Stau sub pământuri, ocne, prin temniți și exile Atâți nevinovați, Pe care pizma, ura și neagra calomnie I-au părăsit cruzimei, și oarba tiranie Îi ia necercetați! II Când armăsarii voștri, cu coama lor pletoasă, Alerg ... colorate Resfrâng și vă-nmulțește-n oglinzile-ardicate De jos până-n tavan; Ș-o copiliță dulce, râzândă, grațioasă, În reverențe intră ușoară și frumoasă Ca și un îngeraș, - Și după ea un june măreț, voios și tare, Cu fața vie, plină, cu fruntea-ntinsă, mare, Și șed p-un scăunaș ... Când cina vă așteaptă în sala de mâncare, Și-n giurul vostru vase cu flori mirositoare Vă-mbată de miros; Când ochii vi se pierde pe mese încărcate D-argint, de porțelane, cristale tot-săpate, C-un viu foc luminos; Și când pe masa voastră cea plină de legume Ce globu-ntreg produce, d-esențe și de spume, De vinuri spumegând, Vedeți îndestularea ce cară, grămădește, Ș-un ... e frig, l-e somn, l-e foame și pic de slăbiciune, O, mult sunt drăgălași! Când unul dintre dânșii ardic-o mânușiță Scuț roșie ...

 

Vasile Cârlova - Ruinurile Târgoviștii

... ce odată oricare muritor Privea la voi cu râvnă, cu ochiu-ațintător, Acum de spaimă multă se trage înapoi Îndată ce privirea îi cade drept pe voi... Dar încă, ziduri triste, aveți un ce plăcut, Când ochiul vă privește în liniștit minut: De milă îl pătrundeți, de gânduri îl uimiți. Voi ... pildă ne slujiți Cum cele mai slăvite și cu temei de fier A omenirei fapte din fața lumei pier; Cum toate se răpune ca urma îndărăt, Pe aripile vremii de nu se mai arăt; Cum omul, când să fie în toate săvârșit, Pe negândite, cade sau piere în sfârșit. Eu unul, în credință, mai mult mă mulțumesc A voastră dărămare pe gânduri să privesc, Decât zidire naltă, decât palat frumos, Cu strălucire multă, dar fără un folos, Ș-întocmai cum păstorul ce umblă pre câmpii, La ... Și mi se pare încă c-auz un jalnic glas Zicând aceste vorbe: "Ce, vai! a mai rămas, Când cea mai tare slavă ca umbra a trecut, Când duhul cel mai slobod cu dânsa a căzut". .......................... .......................... Acest trist glas, ruinuri, pă mine m-au pătruns ...

 

Ion Luca Caragiale - Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap

... cap Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap de Ion Luca Caragiale Se știe că-n genere frizerii sunt, ca toți artiștii, foarte pasionați și foarte credincioși amanți ai fiicelor Melpomenei... În momentele sale pierdute, între curățitul pieptenilor și ascuțitul bricelor, orice frizer ortodox care ... auro-blondo-irizo-bronzată a aceleia care etc., ne trimite, cu rugămintea de a o publica, următoarea capodoperă în genul ei, pe care o dedică părului aceleia care etc. Să ascultăm și să admirăm pe acest eminent raseur: Capul ei!... Părul aceleia care... ...Și e o întreagă lume, lume plină de farmec și de lumină. O lume plină de soare ... îmbătătoare a unei lumi-poeme. Și cum aș dori să-mi pierd fruntea în părul ei de foc, nimb sacru, aureolă divină, castă ca și casta fecioară ce-l poartă. Și aș vrea, aș vrea în părul ei sublim, în părul ei mătăsos să-mi ascund ochii, ochii mei ... păr, cuprinde ceva din poezia aspră a lumilor slave, din poezia unui neam ce moare, cuprinde farmecul lui, al națiilor ce se sting

 

Grigore Alexandrescu - Buchetul

... Grigore Alexandrescu - Buchetul Buchetul de Grigore Alexandrescu Dorită odată era a lui soartă, Pe când altă mână de el îngrijea; Dar astăzi se stinge, zâmbirea-i e moartă Și piede colora ce ochii-ncânta. Sfârșitu-i cel jalnic îl ... de iubire, O lungă viață e nenorocire. Când florile-acelea în mână-mi căzură, Favor ce-n credință eu n-am meritat, Trei tinere nimfe pe rând mi-l cerură, Și mult se rugară... iar eu... nu l-am dat. Îmi pare că încă le văz, câte trele, Jaluze, privindu-l ... cu putință Acea prețioasă dorință s-ascult: Că lor li se cade, a mea conștiință Îndată mi-o spuse, eu nu gândii mult. Ca Paris cu poama cea fabuloasă, Hotărâi buchetul la cea mai frumoasă. Dar atunci nevoie, atunci greutate. Să fac osebire în zadar am vrut: Așa din ... l-a cerut. Și galben și veșted trecu fără veste, Și astăzi cenușă în mâna mea este. Așadar sfârșitu-i veni din dorință; Buchet ca acela eu nu mai găsesc! Cenușa lui scumpă o țiu cu credință, Ce-a fost și ce este adesea gândesc. Eu sufăr de ...

 

Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale

... cine e vinovat de această stare de lucruri ? Se va înțelege poate din rândurile dela vale. * Neînțelegerile în partidul național de dincolo au început cam pe vremea când Tribuna din Sibiu, foaia autorizată a acelui partid, pe atunci sub direcțiunea d-lor E. Brote, I. Bechnitz și I. Slavici, s'a declarat fățiș, fără de niciun înconjur, fără nicio rezervă ... în Ardeal. * Așa, d. Brote astăzi este umbra d-lui Sturdza. Cu ce mijloace însă, se va întreba oricine, a fermecat diplomatul moldovean pe diplomatul ardelean până într'atâta ? Cum se poate explica această adorație mistică pe care o are fascinatul pentru fascinator ? Lucrul nu e prea greu de explicat. D. Brote este agronom de fel; d-sa a studiat ... din partea inculpaților - o clipă de acelea care poate primejdui viitorul unei cauze mari. Din fericire, momentul acela a fost prea trecător pentru ca să poată produce o panică serioasă în rândurile partidului național de dincolo. Inculpații și-au ridicat repede fruntea, aplecată un moment de oboseală, înaintea asprilor ... ca

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>