Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NICI UN
Rezultatele 1131 - 1140 din aproximativ 1204 pentru NICI UN.
Petre Ispirescu - Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
... și toată curtea și toți slujitorii s-au veselit de această întâmplare. Mai-nainte de a veni ceasul nașterii, copilul se puse pe un plâns, de n-a putut nici un vraci să-l împace. Atunci împăratul a început să-i făgăduiască toate bunurile din lume, dar nici așa n-a fost cu putință să-l facă să tacă. - Taci, dragul tatei, zice împăratul, că ți-oi da împărăția cutare sau ... aceea se făcea mai isteț și mai îndrăzneț. Îl deteră pe la școli și filosofi, și toate învățăturile pe care alți copii le învăța într-un an, el le învăța într-o lună, astfel încât împăratul murea și învia de bucurie. Toată împărăția se fălea că o să aibă un împărat înțelept și procopsit ca Solomon împărat. De la o vreme încoace însă, nu știu ce avea, că era tot galeș, trist și dus pe ... îl trântea, și astfel toți caii căzură. În sfârșit, tocmai când era să iasă, își mai aruncă ochii o dată prin grajd și, zărind într-un colț un
Vasile Alecsandri - Sentinela română
... ca rândunele, Fără frâie, fără șele, Cai sirepi ce fug ca vântul De cutremură pământul! Mulți sunt ca nisipul mării, Mulți ca ghearele mustrării Într-un suflet păcătos, Într-un cuget sângeros!... Sai, române, pe omor, Fă-te fulger răzbitor, Fă-te Dunăre turbată, Fă-te soartă ne-mpăcată, Căci potopul iată-l vine Și ... de moarte, Crunt locaș de rele soarte, S-a lăsat acum deodată O tăcere-nfricoșată! Numai când, din vreme-n vreme, Se aude-un glas ce geme, O jelire-ntristătoare, Un suspin de om ce moare, Sau nechezul dureros Unui cal răsturnat jos, Care cheamă ne-ncetat Pe stăpânu-i jos culcat. Soarele își schimbă locul ... lumii apusane! Tu cu pieptu-ți ai oprit Valul crunt din răsărit, Și cu brațul tău armat Pasul soartei l-ai schimbat! Dar ce zic!... un fior rece Prin a lumii vine trece, Căci deodat-un glas prin lume, Fără seamăn, fără nume, Sună, duce-o neagră veste: Roma, Roma nu mai este!... Zis-a glasul, un răsunet Lung răspunde ca un tunet, Și a Romei vultur falnic Cade, dând ...
Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară
... foarte departate.) No, acuma, Bîrsăscule, tu carele ai mai multă aplicățiune la machemachică, spune-ne doară ce am vrut eu să prezent aici? Școlarul Bîrsescu: Un... castravete, domnule. Profesorul (stăpânindu-și un zâmbet simpatic): Mâncă-l cu mumă-ta! (Schimbând repede tonul:) Tot la foale ți-i gândul, să le-n-dopi!... Nu-i castraveche, mâncăule!... e ... tu și cu mumă-ta, niște loaze! pe mine? care, în cătane, la Zolfărino, unde au fost și cu franțozul și cu talianul, am avut un frache mai mare undrofițir în gavaliri și un unchiu de pe mamă fetfebel la granatiri!... Voi! pe migne! Vezi numa! (Transportat, cântă cu mult avânt eroic:) „La Zolfărino ghe vale, Mere-un ... măiastră a marelui jeniu Neftone, că o comeată cât de mare, măcar ca de-aici pân' la Budopeșta, prin condensățiune, o poate vârî într-un... într-un... fingherhut ... pălăria ghejetului... ghejătar... vulgo năpărstoc. No, acuma, concluziunea. Mereți acasă și spuneti tată-tău și mumi-ti, reșpective părinților voștri ignoranți, să nu mai ... avem pântru știință cel mai nalt reșpect, dar totdeodată cu ceea mai profundă moderățiune, mă rog. Că-z știința nu trubuie tractată în mod excluzivist, nici ca pe o zeiță ce stă în ceriu, cum spune Schiller,
Vasile Alecsandri - Înșiră-te, mărgărite
... mai drag și mai plăcut Ca pruncuțul nou-născut?... Mama doamnă, fericită, Cu doi prunci împodobită, Îi ținea duios la sân, Ca doi fluturi pe un crin, Și din pletele-i gingașe Le făcea lor dulce fașe, Și pe brațe-i, ca să-i culce, Le făcea un leagăn dulce. Ea-i privea și zi și noapte, Le vorbea cu blânde șoapte, Și, privindu-i, se uimea!... Ea-i trezea și-i adormea ... Mers-a vestea chiar la rai De-acei mândri frățiori, A pământului comori, Și toți îngerii în zbor Au venit, ascunși de-un nor, Ca să vadă dacă sânt Frați de-ai lor pe-acest pământ? Dulce-s, Doamne, la privire! Ca un vis de fericire! Abia zis-au, și pe loc, Ca un fulger viu de foc, Crunt deochiul au ajuns Pe copii și i-au străpuns! Copilașii plâng, suspin, Scot gurița de la sân, Cată-n ochii ... v-a fost în cel pământ, Pedepsi-l-ar Domnul sfânt! Ș-acum nu mai cată nime De a voastră frăgezime, Nici vă leagănă-n cântări, Nici
... trece. De-or cădea bobii în opt, Să știi că mi-e dor de tot. ↑ A trage în 41 de bobi este un obicei foarte răspândit la români. Bobii prevestesc viitorul fetelor și al flăcăilor, și când, după deosebitele împărțeli în zece grămezi, și în opt, și în ... a sări pân-în podul casei sâmburi de măr, strângându-i între degete. Sâmburii de măr, curățiți de coajă, serveau la părinții noștri ca un mijloc de galanterie către dame. La mese mari boierii prezentau cucoanelor sâmburi de măr pe vârfurile cuțitelor. Romanii vechi considerau ca presagiuri de fericire scânteierea ... mici tablete pe care se găseau scrise oarecare litere. Tabletele se aruncau într-o urnă, urna se scutura, se răsturna, și așezarea literelor căzute compunea un răspuns cuprinzător de secretele viitorului. Tragerea acelor sorți se făcea de către copii ce sta pe piețele publice din Roma și din celelalte orașe romane ... să le pedepsească, făcea să le iasă noițe pe unghii sau pușchele pe limbă. La româncele noastre noițele făgăduesc prezenturi și pușchelele nu mai au nici
Grigore Alexandrescu - Dreptatea leului
... de multă vreme, rîdicase oștire, Să se bată cu riga ce se numea Pardos; Căci era între dînșii o veche prigonire, Și gîlcevire mare, pentru un mic folos. Vrea, adică, să știe Cui mai mult se cuvine Să ție pentru sine Un petec de cîmpie Și un colț de pădure, de tot nensemnător, Ce despărțea ținutul și staturile lor Acum sînge mult curse, și multe luni trecură, Făr-a se ... ști Cine va birui. Elefantul năsos, Și bivolul pieptos, Cu lupul coadă-lungă Multe izbînzi făcură. Fieșcare tulpină era plină de sînge. Ici se vedea un taur jumătate mîncat; Lîngă el un tovarăș ce zbiară și îl plînge; Colo, un porc sălbatec fără două picioare; Și mai la vale, vulpea se tăvălește, moare, Oftînd după curcanii ce încă i-au scăpat! Iar mai vrednic de ... Înălțimea ta ești Oricît de slab poftești.“ — „Dar și puterea noastră E îndestul de proastă“, Strigară tigrii, urșii, și cu un cuvînt toate Lighioanele-acelea ce erau mai colțate. „Nu rămîne-ndoială“, le răspunse-mpăratul. Iepurile, sărmanu — crez că-l trăgea păcatul, Sau
Calistrat Hogaș - Cucoana Marieta
... Calistrat Hogaş - Cucoana Marieta Cucoana Marieta de Calistrat Hogaș Alți oameni, alte timpuri!..: Iată pentru ce nu găsi nimeni nici prea mojic, nici prea necuviincios pe Andrei, nepotul căpitanului Enache, când, într-o sară, sosind de pe coclauri la moșul său, căpitanul, umplu așa, fără de veste și ... spună cusururile în față, eu nu m-aș supăra cum te superi d-ta; ba, dimpotrivă, m-aș bucura și i-aș mulțămi... — Eu nici nu mă supăr, nici nu mă bucur, și nici nu-ți mulțămesc, răspundea Andrei cu cea mai mare nepăsare; atâta numai pot să-ți spun, că mata, cuconiță dragă, n-ai dat încă peste ... pe canapeaua din fundul odăii... Și, lucru de mirare!... mai pe urmă, cucoana noastră își schimba cu totul socotința și nu mai găsea pe Andrei nici obraznic, nici hursuz... Cu cucoanele însă bătrâne, care făceau pe tinerele, Andrei era crud și viclean . Căpităneasa de gazda, cucoana Sevastița, mătușa cam de plop a ... păhăruțe pline cu vin, cu râs, cu gălăgie și, mai la urmă de tot, chiar cu vorbe înțepătoare și cu prietenii stricate între duduci... Și nici
Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei
... de a tot zice: "cine m-o mânca, rămâne grea". Eu n-am mai putut să mă opresc. Mă întinz peste ceilalți pomișori, iau un merișor d-alea, îl bag în gură să-l mănânc, dară, când să mă întorc, dau într-un ghimpe. Așa de m-a săgetat pustiul de ghimpe, încât am țipat și m-am deșteptat. - Frumos vis ai visat, zise împăratul; dar ... la nas, dar ca și aceștia, ba, ba, ba! Trase și ei aci spre a mânca peste noapte. Puseră deci de le făcu un foc mare de părea că au să frigă un bou, se puseră pe lângă dânsul și, după ce cinară, începură a vorbi verzi și uscate; mai multe rele decât bune. Nu le ... frumoasă. Pic de nour nu se vedea. Din când în când greierii și prigoriile te făceau să-ți mai aduci aminte că trăiești pe lume. Un vânticel adia, încât de abia îl simțeai că vine să-ți mângâie obrajii. Ciobanul se făcuse mititel lângă un mărăcine înflorit, pe lângă care păștea calul său, și se pusese pe gânduri. Se uita pe cer la drumul robilor, vedea cum se mișca carul ...
Alecu Donici - Autorul și hoțul
... de umbre, În tartarul cumplit Unde de grozăvii trist sufletu-ți se umple Și unde merge omul de fapte osândit, Sosiră totodată La aspra judecată Un hoț răutățit, În sânge încruntat Care au și murit, Pe viață spânzurat, Și un autor vestit, Puternic în condei, Care au dezvelit Mult slobode idei, Ce-ntocmai ca Sirene* Era la glas duios, Dar, potrivit cu ele, Și mult ... ardea. Văzând așa asprime, Văzând neușurare, El strigă cu glas mare Că nu-i dreptate-n nime! Că el, trăind în lume, Și-au dat un mare nume Și, de au scris ceva Cam slobod, cam ghimpos, * Dar n-au crezut cândva A fi mai păcătos Decât un rău, un hoț! Atunci, o furioasă zână, O sor' din cele trei a iadului surori, Cu cozi împodobită de șerpi otrăvitori, Cu bice sângerate-n ... de îndrăznești Asupra providenței strigare să pornești Și să înșiri cuvinte Precum le înșirai Cât pe pământ erai! Și tu te socotești Mai bun decât un hoț? El răul au urmat, el au făcut și morți Cât au avut viață. Iar tu... Ea au deschis lui lumea ca să vază: Privește ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini
... pe Teatrul cel mare din orașul său natal, cu ocaziunea unii serate muzicale aranjată de celebrul tenor Marchezi și de faimoasa primadonă Albertinati. Apoi după un al doilea concert dat în beneficiul său, la care esecută încîntătoarele variațiuni compuse de dînsul pe tema franceză de la Carmagnola , ce produseră un mare efect în inima auzitorilor, se duse la Parma ca să ia lecțiuni de la Alessandru Rolla, cel mai renumit violonist al Italiei pe timpii ... a le esecuta cu amanta sa. Trei ani trecură în cele mai sublime estase de amor și plăceri, dar daca e adevărat că amorul este un delir care curînd sau mai tîrziu piere împreună cu poeticele impresiuni ce-l înconjoară, ca să dea loc raționamentului, aceasta se întîmplă și lui Paganini ... interpreta diferitele faze ale unui amor romantic. Coarda de mi reprezinta pe juna amantă, iar cea de sol pe amantul gelos, și totalul compozițiunei forma un dialog de amor. Aci lăsa să se auză simtemintele cele mai nobile ale junei înamorate, aci limbagiul pasiunat al amantului, cînd desperarea, cînd iarăși gelozia ... concertului ce voia să esecute. În fine, începu esecutarea, dar abia sună vro două-trei note și coarda de mi se rupse; acest incident pricinui ...
... boieri, Vornici, hatmani, vistieri Ce se-nchină Domnului Și se tem de ura lui Că ura lăpușnănească E peire boierească. [2] Iată, mări, că deodată Un luceafăr se arată Cu chip vesel și domnesc Și cu mersul voinicesc! Cine-i mândrul tinerel, Care-i tras printr-un inel? E Bogdanul cel glumeț Și la luptă îndrăzneț, Și de carte cărturar Și de arc bun săgetar. El în sală-naintează Și la Domnu ... postav albăstrel, Ca să se mândrească-n el! III Liteanul se bucura, El în casă că intra, Lui Bogdan că arăta Trei copile tot de-un stat, Tot de-un chip asemănat. Albe gingașe tustrele Ca trei flori de viorele. Domnul tânăr le privea, Cu ochi dulci care sticlea, Iar liteanul mi-i zicea: ,,Care ... mireasa, Să mă iubesc cu dânsa, Culeagă-mi ea inelul, Inelul cu degetul, Căci am sabia-nsetată Ce dorește cap de fată". Din trei două nici mișca, Iar mireasa se pleca, Pe covor îngenunchea, Ca o floare se-ndoia, Și inelul culegea Și-n degețel și-l punea. Ochii mirelui sticlea ... descrierea făcută de C. Negruzzi. ↑ Adică pe la sfântul Dimitrie. ↑ De sârg, cuvânt vechi ce însemnează degrabă. ↑ Răsucirea mustății e considerată ca ...