Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE LOC
Rezultatele 1131 - 1140 din aproximativ 1393 pentru PE LOC.
Mihai Eminescu - Strigături (Mihai Eminescu)
... Mihai Eminescu - Strigături (Mihai Eminescu) Strigături de Mihai Eminescu I Eu pe pieptul tău culc capul Și mă uit la tine-n față, Ca copilul ce se uită L-ale maicii sale brațe. * Ca miresele să îmble ... Ia greșelele-n nimic, Căci prin certele omenimei E ca ramul de finic. * Știu eu dacă ții la mine, Dacă tu nu mă înșeli? Căci pe buze-s scrise numai A iubirei învoieli. * Oricât fii nenorocită Tot cu dragostea te iei  Oricum simtă-o bărbatul, Îndoită-i la ... mai mult aprind Durerile din dragoste Când făr- de veste te cuprind. * Până ieri cu fetele, Astăzi cu nevestele. * Cel ce cântă se dezmiardă și pe el și pe
Mihai Eminescu - Ca și Stoa, ce pretinde...
... ard himeric Cu nesațiul lor de visuri Și cu-atâta întuneric; Când atrași de a lor noapte Ne suntem străini de lume, Duși pe marginea uitării De-un avânt fără de nume; Când gândire nu mai este Și când inima e tristă Și afară de-acel farmec Când nimic ... Dulce locului să steie, Să mă pierd privind-o vecinic De la creștet la picioare, Mândră ca o-mpărăteasă, Caldă, cu senin de soare, De pe ochii-i să ridice Languroase lunge gene, Să-ngenunchi naintea zânei Venus Anadyomene, Genele dând întuneric Voluptos căutăturii, Iar gropițele cochete Dulci râd la mijlocul ...
Mihai Eminescu - Ca și Stoa ce pretinde...
... ard himeric Cu nesațiul lor de visuri Și cu-atâta întuneric; Când atrași de a lor noapte Ne suntem străini de lume, Duși pe marginea uitării De-un avânt fără de nume; Când gândire nu mai este Și când inima e tristă Și afară de-acel farmec Când nimic ... Dulce locului să steie, Să mă pierd privind-o vecinic De la creștet la picioare, Mândră ca o-mpărăteasă, Caldă, cu senin de soare, De pe ochii-i să ridice Languroase lunge gene, Să-ngenunchi naintea zânei Venus Anadyomene, Genele dând întuneric Voluptos căutăturii, Iar gropițele cochete Dulci râd la mijlocul ...
... colțuroasa-i roșie coroană, De fulger împietrit, lucește-n aer Sălbatec. Iar un înger ... cel mai blând, Îngenuncheat l-a lui picioare cântă Pe arfa sa și aerul roșește De voluptatea cântecului său... Nu credeți cum că luna-i lună. Este Fereastra cărei ziua-i zicem soare. Când îngeri ... cântă de asupra raclei În lumea cerurilor  ele-albesc. Și nu mai pătrund raze aurite Prin vechi oblon  ci raze de argint Și pe pământ ajung țăndări duioase Din cântecul frumos  dar numai țăndări... Ici în sicriu, sub cel capac albastru Și țintuit și ferecat cu stele, Noi ... căutăm fără s-o știm. Ce n-o luăm de la-nceput? De ce O căutăm în luptă? Căci în lupte Nu e decât victorie pe de o parte, Cădere pe de alta  nedreptate. Și din viața noastră,-ntemeiată Pe rău și pe nedrept și pe minciună, Și din știința morții  a renturnării În corpul mort, din care am ieșit, Se naște veșnica nefericire. Suntem copii  etern ... Dar deturnat el recăzu în caos  Cadavru viu, l-învăli într-o raclă Albastră. Titan bătrân, cu aspru păr de codri, Plânge în veci ...
Ștefan Octavian Iosif - Oglinda (Iosif-Anghel)
... Oglinda (Iosif-Anghel) Oglinda de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Am o oglindă și mă joc Cu razele ce le răsfrîng, Mutîndu-le din loc în loc, Le risipesc și iar le strîng. Le-adun cu drag ca un avar, Și-ades în sufletele voastre Cînd e mai noapte, ca un far ...
Dimitrie Anghel - Oglinda (Iosif-Anghel)
... Oglinda (Iosif-Anghel) Oglinda de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Am o oglindă și mă joc Cu razele ce le răsfrîng, Mutîndu-le din loc în loc, Le risipesc și iar le strîng. Le-adun cu drag ca un avar, Și-ades în sufletele voastre Cînd e mai noapte, ca un far ...
Dimitrie Anghel - Liniște (Anghel)
... în Sămănătorul , 20 oct 1902 (sub titlul "În grădină") Cît de sfioasă crește noaptea, pălind încet din scară-n scară Și cîtă liniște se lasă; pe cer grămezile de stele Răsar ca niciodată parcă, iar luna plină printre ele, S-alege albă și scînteie ca un ban nou într-o comoară ... două guri care se cată de mult să-și dea o sărutare. Vedenii lunecă sub ramuri ca-n nopțile de Sînziene, Cînd crinii albi pornesc pe drumuri feriți de orișice ispită, Iar eu, pășindu-le pe urmă, trec ca o umbră fericită Ce-ar rătăci pierdută-n tihna Cîmpiilor Elizeene. În slavă brațele-amîndouă le-nalți atunci, și-n noaptea clară ...
Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat
... Fata cea mică însă nu voia să se ducă. Cele mai mari nu o lăsară în pace, ci, cu voie, fără voie, o aduse și pe dânsa lângă masă, și cam cu îndoială întoarse și ea foaia și ceti: "Pe fata cea mică a acestui împărat are s-o ia de soție un porc ". Trăsnetul din cer de ar fi căzut, nu i ... după ce auzi că curtea și ulițile geme de porci, care venise cu pețitorul, n-avu încotro și-i făgădui. Porcul nu se lăsă numai pe făgăduială, ci intră în vorbă și se hotărî ca nunta să se facă peste o săptămână. Numai după ce priimi cuvânt bun de la împăratul ... cu mine! Așa mi-a fost triștea; văz eu că n-am încotro. Între acestea sosi și ziua nunții. Cununia se făcu cam pe sub ascuns. Apoi, puindu-se porcul cu soția sa într-o căruță împărătească, porni la dânsul acasă. Pe drum trebuia să treacă pe lângă un noroi mare; porcul porunci să stea căruța; se dete jos și se tăvăli în noroi, până se făcu una cu tina, apoi, suindu ... ...
Alexandru Mocioni - Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară
... vorbesc românește, în limba mea maternă, folosesc de astădată limba maghiară, numai din motive de oportunitate (întreruperi: în înțelesul legii!) pentru a declara pe scurt, că părtinesc moțiunea colegului deputat Stratimirovici, respective Gojdu.» «Onorată Cameră! Am auzit multe lucruri, care nu țin strict de obiect. Domnul Stefanides ... Eu așa cred, că și unul și altul dintre aceste înțelesuri se lovește de realitatea faptelor, și chiar nu numai pentru aceasta n'ar avea loc în adresă. Dar, care e consecința acestui fapt? Dacă primul înțeles e dătător de directivă, celelalte națiuni afară de cea maghiară fiind excluse, deși fără ... prin acceptarea adresei.» «Onorată Cameră! Eu așa cred, că nu poate fi considerată ca dorință nemodestă cererea unei națiuni, ca să fie numită pe numele ei; dar cu atât mai puțin poate fi considerată națiunea, care nu cere această, ci cere numai să nu fie numită cu nume străin ... S-a atins și chestia, că oare sunt într-adevăr sau nu sunt mai multe națiuni? Așa cred că e păcat să vorbim pe tema aceasta, pentrucă chestia e de mult rezolvită, iar pentru cine nu e încă rezolvită, acela cred că nici astăzi nu se va convinge despre
Vasile Alecsandri - Prietenii românilor
... în cumpăna chestiei Orientului. Națiile apusene de viță latină au trăit un lung șir de veacuri fără măcar a visa că aveau chiar pe marginea Europei, la porțile Răsăritului, zece milioane de frați, și făr-a auzi glasul suferințelor lor; dar acest glas a găsit ... martie 1855: „Suntem încredințați că noul congres de la Viena, care este chemat a alege chipurile de a da Orientului pe lângă binefacerile păcii și un regim social potrivit cu civilizația Europei, va lua în mare băgare de seamă dorințele Principatelor Dunării. Nu putem ști lămurit ... 15-lea și 16-lea veac, și când ele s-au văzut silite a se închina armelor sultanilor, chiar atunci ele au făcut pe învingători ca să recunoască naționalitatea lor, primind suzeranitatea, iar nu jugul acestora. Articolul 1 din tractatul de la 1392 între valahi și Baiazid I recunoaște ... Andrianopol și negreșit că va fi luat în seamă de congresul Vienei. Patrioții din Moldo-Valahia aveau toată dreptatea de a se rezema pe acele tractaturi când, în anul trecut, cereau arme Turchiei și Europei ofițeri pentru ca să se armeze împrotiva armiilor năvălitoare ale Rusiei și să mute ...
... jos. A, apus! Și dintr-o dată Nu mai vezi nici deal, nici drum, Totu-n zarea-ntunecată Și-a pierdut și loc și nume, Nu cred c-a mai fost pe lume Noapte ca acum. Parcă-i mort de veacuri satul Și trudit de-atâta clint Doarme-adânc întunecatul Codru-n văi, iar la răstoace Plopii ...