Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CER��I
Rezultatele 1151 - 1160 din aproximativ 1242 pentru CER��I.
Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX
... române în a doua jumătate a secolului XIX de Ion Luca Caragiale Încercare critică Cuprins 1 PREFAȚA 2 INTRODUCȚIE 3 Capitolul I - POEZIA - ROMANUL - NOVELA - DRAMA - CRITICA LITERARĂ 4 Capitolul II - PICTURA - SCULPTURA - ARHITECTURA 5 Capitolul III - MUZICA – TEATRUL 6 CONCLUZIE ȘI ENTUZIASM PREFAȚA Ramurile de ... judeca dintr-o dată complexul general. Despre critice și analize parțiale ale unei anume opere, desigur nu poate fi vorba. Planul lucrării va fi acesta: I. Poezia, romanul, novela, drama și critica literară; II. Pictura, sculptura si arhitectura; III. Muzica si teatrul. Apoi, se înțelege, Concluzie. INTRODUCȚIE Înainte de a ... ce ne rămâne. Să începem dar; spațiul strâmt de care dispunem nu ne permite a ne prea lungi la prisoase de stil. Capitolul I - POEZIA - ROMANUL - NOVELA - DRAMA - CRITICA LITERARĂ Poezia română în jumătatea a doua a sutei XIX, sută fără soț - impari musae numero ... a secolului XIX; aceasta a fost activitatea poeților noștri, începând cu dulcele Paris Momuleanu și terminând cu pleiada din zilele noastre. Să-i iubim pe poeții noștri, să-i ...
Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului
... Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului Floricica codrului de Constantin Stamati-Ciurea Legendă Cuprins 1 I 2 III 3 IV 4 Note I În timpul robiei poporului rusesc* gemeau sub al ei jug apăsător optzeci de milioane de suflete pe un teritoriu întins, începând de la zidurile Chinei ... unui domesticitor, apropiindu-se de colosala coli-vie de fier, în care lâncezeau de veacuri milioane de robi, ținti cu o rugă ochii săi spre cer și, cu o mână făcându-și cruce, cu cealaltă deschise poarta acelei colivii. Milioane de voci ale roÂbilor rugiră de bucurie, năbușind la ieșire ... l, fiara furioasă l-a fost răsturnat jos voind să-l spintece, când deodată Hrițko, cu repejunea unui fulger sărind călare pe fiară, i-a înfipt în inimă pumnalul său de vânat, și cu astă bravură scăpă pe stăpânul său de moarte. Din acea zi memorabilă Hrițko ...
Neagoe Basarab - Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie
... cea mare și înfricoșată a judecății, la a doao venire a lui Dumnezeu. Ochi ne-au dat ca să-i rădicăm în sus și să vedem slava lui Dumnezeu, cu a căruia poruncă să făcură toate, că „acela zise și fură, acela ... pământul și marea și toate câte-s într-însa. Iar pre omul făcu-l viețuitoriu și împărat și biruitor tuturor faptelor sale câte sunt supt cer, și încă nu numai atâta; ci-l făcu soț și moștean și iubit fiiu și-l dărui de fu Dumnezeu și biruitor împărățiii sale cei ... facă fiii lui Dumnezeu. Pilda: Eu ziș: „Toți suntem dumnezei și fiii celui de susâ€�. Tâlcul: Zise Domnul: „Ca un bun, pre toți i-am făcut împărați și domni și putĂ©rnici, iară ei se-au întorsu în lucruri rĂ©le și deșarteâ€�. Pilda: „Iar voi muriți ca ... iubitul mieu, pre împăratul cel mare, care ne-au iubit și ne-au făcut și pre noi împărați pre pământu, ca și pre sine, și-i iaste voia să fim și în cer ...
Anton Pann - Norocul și mintea
... îi făgăduiește, El caprele sale nu le părăscște. Văzînd că cu bine nu-l poate supune, ÎI ia cam cu sila și cu-nșelădune, Zicîndu-i că drumul dintr-un loc abate Și să nu greșască el să le arate. Mergînd dar cu toții într-o depărtare, La prînz conăciră la ... Îi da-nvățătură în zilele toate, Dar să-l mai doplească vedca ca nu poate, Ca cînd oarecine ar lua bașteanul Să-l împodobească, să-i puie caftanul. Deci d-acolo dacă să călătoriră, La marginea mării în scurt timp sosiră. Aci iar găsiră corabie gată Ș-încărcînd avutul plecară îndată ... stăpîne! azi veni pe mare Marfă d-acest fel o corabie mare. Văzînd împăratul pietrile acele Ca care văzuse foarte puțintele, Ocărî pe vameș, zicîndu-i: -Nebune ! Visuri d-ale tale ai venit a-mi spune ? Tu nu-ți ești în fire, vorbești din beție, Să poate o asfel ... în grabă, Să nu pierdem vreme la asfel de treabă. Atunci împăratul, cu simțirea dusă, Aleargă în grabă la corabia spusă, Deșchide toți sacii, precum i-a spus vede, Și abia atuncea ochiior săi crede. Începu să-ntrebe: de unde veniră ? Ș-asta bogăție unde o găsiră ? Negustorul zise ...
Emil Gârleanu - Călătoare! ...
... și la alții. Și ce fericire să călătorești dimineața, în revărsatul zorilor, când iarba e proaspătă sub rouă, aerul jilav de răcoare, și când pe cer se prelinge lumina ca o undă de aur. Ș-apoi dimineața privești altfel lumea, altfel o judeci; gândurile nu-ți sunt spulberate, ci se limpezesc ... își dete toată silința să se urce mai repede pe cizmă, căci vederea ei îi amintea, cu groază, priveliștea pe care cizma unui alt vânător i-o dăduse într-o zi: trei tovarășe din furnicar strivite, dintr-o dată, sub talpa grea a omului. „Ciudat, gândi furnica în ...
... aceștia, pomul prinde mușchÄ, care îl sleiesc și eÄ, și devine în cele din urmă teren favorabil pentru prăsilă de burețÄ și pentru viermiÄ, care-i rod rădăcinele. Și tĂ³te aceste se urmĂ©ză cu necesitate organică, și în acelașÄ fel se petrec lucrurile în întrĂ©ga lume viețuitĂ³re ... amÄ•nuntele eÄ încântătĂ³re și se bucură, că trÄ•ește și se simte înălțat în gândul luÄ de a fi om. Și i se reînoește crescând bucuria când îșÄ vede pământul încărcat de rod și via bine îngrijită, stupiÄ ceÄ plinÄ ce albine harnice, scrĂ³fele cu purceÄ ... și –și mângâie copiiÄ voioșÄ și neastâmpărațÄ. Se bucură dar și când vre-un om nevoiașÄ orÄ o vÄ•duvă sÄ•racă vine să i se plângă, căcÄ nu e în lumea acĂ©sta nimic maÄ dulce ce cât pornirea de a ajuta pe alțiÄ și nu e ... și în tĂ³tă clipa de față. N’a fost între pÄ•rințiÄ noștÄ și nu e între noÄ nicÄ unul, căruia nu i-a șoptit, la ocasiunÄ potrivite, în ureche: Nu te lăsa să fiÄ prostit de vasmele popilor și ale visătorilor: pÄ•rerÄ deșarte și ...
George Topîrceanu - Doleanțele unui cronicar teatral
... patru: De ce nu vin ieșenii toți la teatru?... O chestiune foarte complicată! Francisca... artă... rasa și talentul... Deci, vasăzică, vor să se răzbune... Ce-i vinovat Onor. Direcțiune? Domnia-sa regretă incidentul... ...Vâr degetul în buzunarul vestii, Sunt plictisit și-mi pare rău de lună. Hm!... bulevardul pare o lagună ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă
... partea publicului nu poate să ne scutească de a analiza aceste scrieri; ba chiar tocmai numele și însemnătatea d-sale ne silesc să-i cercetăm părerile date la lumină. Și ni se cere asemenea analiză mai mult decât oricui, pentru că și noi am scris despre comediile dlui Caragiale ...
Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara
... acĂ©ia, gândindu și socotind de la inimă ca să pociu afla cu adevărat acest lucru, să fie deplin, adunat-am izvoade pre rând de i-am împreunat. Și citind izvoade pre rând, aflat-am și acest izvod, carele l-au scris UrĂ©che vornicul și deaca l-am citit, l ... prade, văzându stricăciunea ce le-au făcut Ștefan vodă 79 Cându s-au împăcat Ștefan vodă cu craiul leșescu 80 De un Pătru vodă, ce i-au tăiat capul craiul leșăscu vă leato 7009 (1501) 81 De moartea lui Olbrihtu, craiul leșăscu, 7009(1501) 82 Cându au luat Ștefan vodă Pocutiia ... 1504) 84 Povestea și tocmala altor țări, ce suntu pinprejur, cum nu să cade să nu pomĂ©nim, fiindu-ne vecini de aproape. Întăi, cumu-i Țara Leșască 85 De Împărățiia Tătărască și de obicĂ©iul lor și cât loc coprinde Țara Tătărască 86 De împărățiia turcilor și de începutul lor ...
... știi unde? colo, sub vraful cela de cărți. Îl ascunsese Sandi. Și de câte ori am nevoie, de atâtea ori îl caut. Mă necăjesc, nu-i vorbă, dar cu câtă bucurie țin cuțitul în mână când știu că s-a jucat Sandi cu dânsul. Clopoțelul cela de lângă mâna ... care ți-am vorbit. Și cât l-a cules, și l-a așezat, și l-a bătăturit! O să i-l trimit chiar azi. Strânsura asta de hârtii e cea dintâi gospodărie a ei, gospodărie care o să pregătească pe cea de mâine ... Să stăm. Ne așezarăm iarăși pe scaune, la locurile ce le avuseserăm înainte; prietenul meu își sprijini câteva clipe fruntea în palmă, apoi lăsă să-i cadă mâna și începu: ...Plecasem într-o lungă călătorie, numai eu cu copilul, cu Puiu. Sunt răstimpuri când, alături de un copil sau nevastă, pornesc ... de toate zilele, cu o altfel de poezie, pe care sufletul o poate cuprinde. De câte ori nu ai simțit tu cât de mărginit ți-i sufletul, cât de puțin poate încăpea într-însul! Așa eram eu atunci; și am fugit din Italia, am fugit pe coasta Dalmației, într-un oraș ...
Vasile Alecsandri - La gura sobei
... stă Pepelea, tupilat în flori de mai. Dar pe mine ce m-atrage, dar pe mine ce mă-ncântă E Ileana Cosânzeana!... în cosiță floarea-i cântă. Până-n ziuă stau pe gânduri și la ea privesc uimit, Că-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am iubit! ↑ Omer ...