Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LUI
Rezultatele 1171 - 1180 din aproximativ 2162 pentru LUI.
Andrei Mureșanu - Simpatie la Viena
... Ce te prinde dar mirare, Măiculiță, când mă vezi, Că mă scol de la mâncare Numai ca să mă așez Vizavi cu-a lui ședere Ochii mei în ochii lui, Să-l descriu după plăcere, Când altă scăpare nu-i. De mă duc la promenadă, Ochii-mi zboară-n sus și-n jos, La surori ...
Antim Ivireanul - Pentru taina ispovedaniei sau a pocăinței
... Și iaste materia pocăinței mărturisirea gurii și sfărâmarea inimii și facerea canonului. Iar chipul pocăinței / iaste putĂ©rea ce au dat mântuitoriul nostru numai sfinților lui ucenici și apostolilor, după cum zice la Mathei, în 8 capete: Câte veți lega pre pământ i proci (pentru aceasta vom arăta mai pre larg ...
Antim Ivireanul - Pentru taina maslului
... blagoslovenia preotului să dea sănătate sufletească și trupească celora ce să întorc de la păcate, după cum zice sfântul Iacov la 5 capete, la adevărata lui Poslanie: De bolĂ©ște cineva întru voi, chĂ©me preoții besĂ©ricii și să să roage pentru el, ungând pre el cu untdelemn întru numele ... și ruga credinții va mântui pre cel bolnav și-l va scula pre el Domnul, măcar și păcate de va fi făcut erta-se-vor/lui. Și iaste materia maslului untuldelemn curat, iară chipul sunt cuvintele molitvei ce zice preotul (adecă): Însuți stăpâne sfințĂ©ște untuldelemn acesta, ca să fie celor ...
Antim Ivireanul - Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul
... Hristos domnului nostru, domnul domn Ioan Constantin Basarab Brâncoveanu, preaînvățatul, cuvântărețul și adânc cugetătorul domnul Constantin a tradus Paralele grecești și romane ale lui Plutarh în limba obicinuită grecească, de loc n-am întârziat să întrebuințez mii de chipuri ca să înduplec pe strălucirea sa să dea în tipar ... preaînțelepte. Dar ca să admirați din ce în ce mai mult exactitatea preastrălucitului traducător, încă și prea marea învățătură, luați vă rog textul grecesc al lui Plutarh, când veți vedea că nicidecum n-a neglijat unde era cu lipsă Plutarh să îndeplinească cu mare osârdie, deslușind strălucirea sa pe ...
Antioh Cantemir - Șoarecul de țară și cel de oraș
... de ţară şi cel de oraş Un șoarec de la țară, pre altul târgovăț Ca pre un vechi prieten, îl cheamă la ospăț. În strâmta lui căsuță pe oaspe-l priimește. Îi pune înainte tot ce mai bun avea, Orz, mazăre și hrișcă; îl roagă, îl poftește, Dar târgovățul mândru nimic ... în viață, Să nu cunoști a lumii plăcere și dulceață. Asemene cuvinte au fost pre de ajuns; Căci șoarecul de țară, de vorba lui pătruns, Cu oaspele-mpreună, ieși din borticică, Și preste noapte merse cu pază și cu frică În târg la un palat Tot în mătăsărie și ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda II
... legii ce Dumnezeu ți-au dat Prin fiul Său cel dulce, care pre toți ne-nvață Să fim cu fapte bune urmând a Lui povață, Ferindu-ne de rele, de mârșavul păcat. Nădejdea să o punem în Domnul Dumnezeu Acela care-n nouri cu fulgerul trăsnește, Ce suflă și ... cale și nu te vei căi. Stăpânitorul lumii îți știe de nevoi. A fi de folos ție și altora gândește, A lui
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda III
... Cantemir - Antioh Cantemir: Oda III Nu credeți pre bărbatul cu fața zâmbitoare, Care pre cer vă jură al său prieteșug, Fugiți de-a lui cuvinte căci sunt otrăvitoare, Și vă menesc un jug. Când inima năuntru i s-ar putea străbate, Atunce s-ar cunoaște ipocritismul său, Deși s ... Spre a-i vedea pierind. Cucernici bătrânețe, nici cinstea cuvioasă, Nici sexul acela gingaș pre el nu mărginesc, De-a limbii lui viclene iuțeală veninoasă, Cu toții pătimesc. Acela numai care norocul îl păzește De n-are cunoștința-i nu e ținut de rău; Dumnezeiescul nume acel ...
Antioh Cantemir - Stigletul și canarul
... Atât de galantom Să lase pe câmp roduri cu bună cugetare; Haideți în altă parte!.. — Așa! îți vine bine să dai poveți deșarte, Răspunse lui stiglețul. — Cu gușa plină, vrei Și hrana să mi-o iei! Zicând aceste, zboară, la cânepă se lasă, Ciupește două fire, le află prea ...
... să pune-n dreptu-mi, fără a-i păsa, Și mă-ntunecează cu puterea sa. Mă face să nu poci vedea pre pămînt, Lui fără de voie-mi ca un supus sînt. Auzind Gherlanul pe soare asfel Cum că să supune de un nuor și el, De a ... iar, Să pogorî-ndată la marele vînt, Care atunci groaznic sufla pe pămînt. Primindu-l vîntul într-al său palat Și d-a lui venire fiind întrebat, Începu Gherlanul și la dînsul iar Să-i zică întocma ca si la nuor chiar, ÎI făcu că este puternic în duh ...
... de Anton Pann Cîînile pe gerul tare, Cînd ningea zăpada mare, Să-ncovrigase cu totul, Vîrîndu-și sub ooadă botul, Ș-într-a lui tremurătură, Clănțănindu-i dinții-n gură Zicea : O, cît e de bine vara! Că doarme omul afară Și de nici un frig nu-i pasă ... a întins pe lîngă ele, Ș-începu să se privească Ca s-apuce să zidească. Dar uitîndu-se-n lungime, La toat-a lui întregime, Și nădușindu-l căldura, Zise: U! a! căscînd gura, Und-așa oase mulțime După toat-a mea-ntregime? Aș! o ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului
... cânta, legănând capul, cam fără voie, aci pe-un umăr, aci pe celalt. Și lumea se grăbi a-i da de nimic ghicitorile lui. — Bulgăraș de aur, joacă pe piele de taur? — Soarele. — Nuia vâjâia, ocolii țara cu ea? — Gândul. — Șervet vărgat, pe Dunăre ... codiră la răspuns. Vedeau ei că nu e glumă cu tata Doroftei. Tot bătrânii știu mai multe, nici vorbă. Câteva fete mari, necăjite de râsul lui Doroftei, cercară s-o brodească cum le-o trăsni prin cap. — Nu e nunta? întrebă una din ele. — Tu o să te călugărești ... două, ca urmele carului, aci se răsfirau și se rotocoleau pe după dealuri, pierzându-se unele spre răsărit, altele spre apus. Și lăsă în urma lui împărăția florilor, a păsărilor și a piticilor, unde cei mai mari sunt cei mai mici. Și tocmai când se gândea că ...