Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU DE MULT
Rezultatele 1171 - 1180 din aproximativ 1381 pentru NU DE MULT.
Vasile Alecsandri - Legenda rândunicăi
... turmele Și o pasc oițele. (Cântec poporal) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Când se născu pe lume voioasa Rândunică, Ea nu avea făptură ș-aripi de păsărică, Fiind al cununiei rod dulce, dezmierdat, Copilă drăgălașă de mare împărat. Dar fost-a o minune frumoasă, zâmbitoare, Sosită printre oameni ca zâmbetul de soare, O gingașă comoară formată din senin, Din raze, din parfumuri, din albul unui crin, Și maica sa duioasă, privind-o, se temea Să nu ... pe lume Tu, zână fără seamăn, minune fără nume! Copila, cu uimire, îl asculta zâmbind... Apoi, cătând în urmă-i, se depărta fugind, Lilie zburătoare, de fluturi alungată, Care-i formau pe frunte o salbă-naripată. III Visează luna-n ceruri!... sub visul cel de lună Flori, ape, cuiburi, inimi visează împreună. Nici o mișcare-n frunze, și nici o adiere Nu tulbură în treacăt a nopții dulci mistere. Albina doarme-ascunsă în macul adormit, Bâtlanul printre nuferi stă-n labă neclintit, Și raza argintie ... din vale? Oprindu-se-ngrijită ades în a sa cale, Ea vine lângă apă, cu drag la ea privește Și, singură-n răcoare, de baie se gătește. O! dalbă feerie! divină încântare!... Rochița de
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Cine sunt albanesiÄ? din Analele Academiei Române Seria II - Tom. XXIII, pag 103-113 de Bogdan Petriceicu Hasdeu 1901 Sunt dzece anÄ de când eÅ începusem a studiĂ și nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei popĂ³relor balcanice. În studiul meŠ«Strat și substrat», eÅ am obținut douÄ ... te astea, identitatea lexică albaneso-română e secundară, după mine, în comparațiune cu identitatea cea gramaticală. Caracteristice maÄ ales sunt întâlnirile între Români si AlbanesÄ nu prin vocabular, ci prin particularități fonetice, morfologice și sintactice, carÄ nicÄ într'o ipotesă nu se pot împrumuta de la străini, nu se pot altoĂ în cursul timpului, ci datĂ©ză de la însăși obîrșia limbeÄ. Bună Ă³ră, pe terenul fonetic transițiunea consĂ³neÄ n în r între vocale, de ex. ferĂ©stră din fenestra, nu există nicÄ la CelțÄ, nicÄ la Neolatini, nicÄ la Germani, nicÄ la SlavÄ, nicÄ la GrecÄ, ci unicamente la RomânÄ și la AlbanesÄ, ba încă ... cu cea latină și cu cele-lalte lirnbÄ romanice, pune vîrf. Unele fenomene aÅ fost de de-
Ciprian Porumbescu - Trei culori
... Ciprian Porumbescu - Trei culori â†� Imnuri naționale Trei culori de Ciprian Porumbescu Cântecul original Trei culori cunosc pe lume Ce le țin ca sfânt odor, Sunt culori de-un vechi renume Amintind de-un brav popor. Cât pe cer și cât pe lume, Vor fi aste trei culori, Vom avea un falnic nume, Și un falnic viitor. Roșu ... nostru cer. Multe secole luptară Bravi și ne-nfricați eroi Liberi să trăim în țară Ziditori ai lumii noi. Iar când fraților m-oi duce De la voi și-o fi să mor Pe mormânt atunci să-mi puneți Mândrul nostru tricolor. Imnului Republicii Socialiste România Trei culori cunosc pe lume ...
Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna
... strașnică și hotărâtă; capu-i căta mândru în sus, fără grijă și fără sfială. Pentru cea din urmă oară ea îmbrăcase albele podoabe și vălul de beteală ale miresei, ca să ducă pe soțul ei la vecinicu-i lăcaș, căci după ziua aceea văduva nu mai scotea veșmintele cernite. Așa era obiceiul vechimii. La dreapta ei umblau doi coconi tineri, ca de 14 și 15 ani, cu haine negre și cu fețe obidite. Aceștia erau moștenitorii, acum sărmani, ai lui Mircea. Cel mai mare de ani, Pătru, beteag și mărunțel la boi, înainta cu greu, sprijinindu-se într-o cârjă; fratele său Alexandru îl însoțea; și amândoi plânși și tăcuți ... Asta vă e, biet, vitejia, nerușinați păgâni ce necinstiți un mormânt?! Spuneți, ce știți mai mult a face, mișeilor, uneltitori de rele, iscoditori de dezbinări, ce priviți de sub ogheal1 păsul țării și alergați, ca dulăii, la pradă?! Ce?! Oare socotit-ați voi că, unde a răposat Ciobanul, o să rămână ... râzând: – Aolău! vai de biată moșie, dac-o fi să-i meargă toată seama șoldâș, ca Făt-Frumos ăl ghebos! Dar tacă-ți gura, nu vorbi ...
Vasile Alecsandri - Însura-m-aș
... ↑ Însurătorile pentru români sunt un prilej de mari veselii, căci nunțile țin mai multe zile și bancheturile nu contenesc. Obiceiurile sunt păzite cu rigurozitate de la moși-strămoși în asemenea ceremonii de familie și sunt foarte interesante de observat. Iată, de pildă, datina împletirii cum se practică în munții Vrancei. Vornicelul, ținând o năframă cusută în mână, merge întovărășit de alți doi oameni la părinții fetei și zice: ,,Buna vreme la cinstita adunare! și la cinstiți socri mari! cum trăiți? cum vă aflați?" Socrii răspund ... seama vă dați: pe la noi ce căutați?" Vornicul se închină și zice: ,,Noi cum umblăm și ce căutăm, seama bine ne dăm, frica nimănui nu purtăm. De unde venim știm, și unde mergem cunoaștem, că noi suntem soli împărătești, oameni buni, dumnezeiești, și avem poruncă împărătească, nimeni să nu ne oprească. Deci dvoastră sunteți rugați bine să ne ascultați, când vom cuvânta și seama ne-om da. Al nostru tânăr împărat de cu seară ne-a chemat și această poruncă ne-a dat: sa strângeți cete de voinici, cu topoare mari și mici, ca să fac o vânătoare, de păsări gălbioare, de blânde căprioare. Noi cu toții ne-am supus, la vânătoare ne-am dus. Iar împăratul îndeseară zări o urmă ușoară de sprintenă fiară. Unii ziseră că-i urmă
Ion Creangă - Povestea poveștilor
... Uite colo pe ogor, și-apoi mai zi și dumneata dacă mai ai ce… Când se uită baba pe ogor, își pune mânile în cap de ce vede… pule și iar pule, belite și răsbelite, în toate părțile. — Vai de mine și de mine, nepoate! Asta încă-i una. — Ba dac-ar fi numai una, ce ți-ar fi, mătușa! Dar așa sînt sute de sute și mii de mii, în cur să le ții!… ’Tu-i așa și pe dincolo că nu știu ce să mai fac. Îmi vine să mă spânzur, nu altăceva. — Ia las’, nepoate, zise baba uitându-se cu jale la pule… De unde știi c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata? — Norocul aista să nu-l mai dea Dumnezeu nici dușmanilor mei, mătușă, dar unde s-a mai auzit o chiznovăție ca asta - să mănânci pule în loc ... a făcut-o bună… — Dacă-i așa cum spui tu, măi țărane, apoi eu cred că tot Hristos a fost. Și de-aceea, hai să-ți cumpăr și eu una, spre aducere aminte de anul când s-au făcut pe ogoară ...
Gheorghe Asachi - În unire stă tăria
... Gheorghe Asachi - În unire stă tăria În unire stă tăria de Gheorghe Asachi Nu-n zădar e scris pe aur În latinelor rostire: Crescunt parvae res concordia (Lucruri mici cresc prin unire); Făr-unire nu-i vârtute În familii, nici în stat, Cum esemple mii trecute De agiuns au arătat. Un părinte bătrân foarte, Propiet acum de moarte, Vrând uni pe fiii săi, Zis-au lor: Blem, feții mei, Cercați dac-a frânge poate Cel mai tânăr dintre voi Ceste ... ntâmplare! Dar când astă lăudare O ieu fiii lui drept șagă, Bătrânelul tremurând Întăi dărzile dezleagă Și le frânge-apoi pe rând, Zicând: Fie-vă de știre Că puterea stă-n unire. Deci și voi, o, fiii mei, Într-un cuget fiți tustrei, Unul altui de-agiutori! Cât trăia bătrânul lor Li-nnoia adeseori Acest sfat mântuitori, Și-n minutul de pe urmă, Care firul vieței curmă Cu o inimă ș-o gură Fiii lui unirea-i giură. După aceasta au găsit Multe-averi de moștenit, Dar plântate-n socotele Și-interesuri având grele. Flămândă se-ndeasă-ndată De ...
Dimitrie Bolintineanu - Întoarcerea lui Mihai
... Dimitrie Bolintineanu - Întoarcerea lui Mihai Întoarcerea lui Mihai de Dimitrie Bolintineanu De la lungi războaie, Mihai cu mărire Intră-n capitală cu a lui oștire. El se urcă-n tronu-i mândru ocolit. Cei ce ... învins păgânii, i-am gonit afară; Dar a lor sămânță o găsesc în țară. Ea-nconjoară tronul pentru a-l răci De inima țării, apoi a-l lovi. Neputând acuma tronul să lovească, Ea îi urcă scara ca să îl mânjească. Tronului nu-i pasă de loviri străine Ca d-acea trădare ce s-ascunde-n sine. Planta nu se teme de cei ce-o jignesc, Ca de viermi ce-n sânu-i nasc ș-o veștejesc. De aș ști că sceptrul se robește vouă Și oricui să fie, eu l-aș rupe-n două! Jugul celor barbari oare l-am spart eu ...
Alecu Donici - Frunzele și rădăcina
... Alecu Donici - Frunzele şi rădăcina Frunzele și rădăcina de Alecu Donici Într-o zi de vară, lină, călduroasă, Răspândind în vale umbră răcoroasă, Frunzele pe arbor vesel dănțuiau Și cu zefirașii astfel se șopteau: — Dulce e viața frunzelor, când ... tinerele, Lumea înverzesc Și o răcoresc. Călătorul pacinic, obosit de cale, Oricând se arată în a noastră vale, Sub arbor el stă Repaos de-și dă. Mândre fetișoare locul vin să prindă, Vrând la umbra noastră hora să întindă; Și cel păstoraș Le cântă de jale-n al său fluieraș. Iar de primăvară, chiar privighetoarea, Cântăreața văii, cea fermecătoare, În desimea noastră mult s-a răsfățat Și ne-a tot cântat. Apoi când românul doina hăulește, El pe frunză verde întâi o numește; Înșiși ... spre neuitare, Nu se cade oare — Frunzelor le zise un glas din pământ -- Despre rădăcină vreun bun cuvânt? — Cine-i rădăcina? Și cum de cutează Cu noi să se certe, când nici se-nsemnează? Frunzele pe arbor zise vâjâind, De ciudă plesnind. — Rădăcina face arborul să crească Și peste tot anul frunză să renască — Le răspunse ea. În alt chip ființă voi nici ...
Vasile Alecsandri - Doina voinicească 6
... nu i-am cosit. Eu o palmă îi detei Și toți dinții că-i scosei. Dacă văzui și văzui, Șoim de codru mă făcui Și de când m-am haiducit Drag îmi e drumul cotit. Când văd tabere venind Și ciocoii-nalbăstrind, Mă fac broască la pământ, Îmi așez durda spre ... unde să mi-i lovesc? La retezul părului, Pe din dosul fesului, [2] Unde-i cald ciocoiului. Eu chitesc, durda pocnește, Ciocoiul se vârcolește Și de zile se sfârșește. Las' să moară ca un câine, Că i-am zis ades: ,,Stăpâne! Nu-ți tot bate joc de mine, C-a veni vara ca mâine, De te-oi prinde-n' Lunca Mare Să-ți fac divan pe spinare Și să te calc în picioare Ca pe-un șarpe otrăvit, Ca pe ... curtea Mitropoliei cu sperare ca îl va aduce astfel pe calea pocăinței. Zadarnică cercare. Ion Petreanu adeveri proverbul ce zice că ,,Năravul din născare leac nu are". Într-o primăvară, atras de farmecul vieții aventuroase, el se făcu nevăzut din Iași și se ivi iarăși în Lunca Mare cu o ceata de voinici. Hăituit de potiră, ca o fiară sălbatică, și prins de
... Alecu Donici - Bricele Bricele de Alecu Donici Eram în hotărâre de fabuli să mă las, E grea această cale la muntele Parnas; Dar unchiul, care strânge nepotului avere, Ce vrea de la el cere. Așa un unchi al meu, Ușoară să-i stea țărna și sufletul ferice, Prin testamentul său Mă leagă ca să public o ... datorie. El îmi spunea c-odată, într-o călătorie, Stând sara la popas, Găsi un vechi prieten, cu care a și mas. Ei de cu seară-n vorbe de râs, de desfătare, Cu pace-au adormit. A doua zi, când unchiul din somnu-i s-a trezit, Pe scumpul său prieten văzu ... îți venea a crede Că-n ea pieirea-și vede. — Ce-ți este, frate dragă — îi zise unchiul meu — Au nu cumva ți-e rău? — Oh, nu — răspunse cela — sunt sănătos, sunt bine; Dar e o-mprejurare mai tristă pentru mine, Că trebuie să mă rad Și barba mi-e ... ghimpoasă ca frunza cea de brad. — Atâta-i tot, se vede că brice ai tâmpite? — E prea adevărat, Eu unul mă tem, frate, de