Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DIN URMĂ

 Rezultatele 1181 - 1190 din aproximativ 1420 pentru DIN URMĂ.

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a II

... întru toată țigănia: ,,Tot omul s-audă și să știe!... Că moșul Drăghici să strig mă mână, Ca tot îns' la cortul lui să vie, Din cei ce-s dă vârstă mai bătrână, Căci premulte are să vă zică, Dar' veniți, curând, f...l în tică". [2] Cum s-auzi aceasta ... un mil; Apoi să ne deie slobozie Dă-a face trii hodini câte-odată!..." Aici voroava lui fu curmată, Căci Avèl striga din gura toată: ,,Ahăsta m-i sfat, ahasta-i minte!..." De-aci toată mulțimea-adunată Lăudă sfat și vorbele sfinte, Și cu toții-împreună-așezară Solii ... flămând pântece să-ș întrame. Ce nu face-un sfat bun câteodată!... Ferește de rău o țară toată!... Îndată și numita solie Purceasă, ce fu din doao fețe Cele mai harnice-în țigănie, La cuvinte și gânduri istețe: Unul Gârdea, cel cu gura strâmbă. Altul Găvan, cântăreț în drâmbă. Iară ceaialaltă ...

 

Ion Luca Caragiale - Șarla și ciobanii

... teme? Zău, după mine, de multe ori Cugetătorii-liberi sunt Ființe prea ciudate; O clipă nu te lasă s-ai parte decuvânt. Să n-apuci, din păcate, Să-ncepi cu dânșii vorba, c-apoi să te mai ții Sute și mii De cugetări înalte și reflectări profunde De mult rabd, îns ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos

... arată lor Moisi și Ilie, grăind cu dânsul de eșirea lui, carea vrea să se plinească în Ierusalim. Și Tatăl, cu glas îl mărturisĂ©ște din nor: Și iată glas din nor zicând: acesta iaste Fiiul meu cel iubit, întru carele bine am vrut, pre acesta ascultaț. Și pentru ca să le ajute apostolior să nu ... să aseamănă în oarecarele: Moisi au murit, Ilie n-au murit. Și oare ce poate fi aceasta, de s-au însoțit Hristos cu un drept din cei morți și cu un drept din cei vii? Pentru căci la judecata cea viitoare vor să se judece viii și morții și vor să se veselească la împărăția ceriului câț vii ... astăzi, a schimbării lui Hristos închipuiaște și iaste ca un aravon aceii măriri ai împărăției ceriului, pentru aceasta au adus la mijloc unul din cei morți, pre Moisi și unul din cei vii, pre Ilie. Și cum că vor să vie la împărățiia ceriului, împreună, viii și morții ni-o adeverează fericitul Pavel, la 15 capete ... pentru ca să mărturisească apostolilor cum că iaste Mesiia, măcar că n-ar fi trebuit această mărturie să o aducem la mijloc fiind mărturiia tatălui ...

 

Mihai Eminescu - Trecut-au anii

... pline de-nțelesuri - Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri, O, ceas al tainei, asfințit de sară. Să smulg un sunet din trecutul vieții, Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri Cu mâna mea în van pe liră lunec; Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos 2

... lor supt voia acestuia unuia singur născut, Fiiului său, carele să înfrumuseța. Pre dânsul ascultați. Și, cercând cu denadinsul, ca să înțeleg pricina, am cunoscut din sfânta Scriptură și din cea vĂ©che și din cea noao și de la dumnezeeștii dascali cum că această poruncă iaste foarte tainică și nu să putea să să dea apostolilor alta mai iscusită ... sunt adunate toate bunătățile, acolo sunt toate lucrurile cĂ©le bune. Pentru acĂ©ia cu cale au zis Iacov cum că Avraam s-au îndreptat din lucruri, iar nu din lucru, pentru căci înaintea lui Dumnezeu i s-au socotit ascultare, nu ca o bunătate ci ca multe bunătăți, atâta iaste de minunată, atâta-i ... l-au făcut, fără de a-ș prepune altceva rău în gândul lui, sau deșert. Lui Avraam i-au poruncit, zicându-i: Eși din pământul tău și din rudeniia ta și te du în pământul în carele îț voiu arăta și nimic nu s-au îndoit. Iară lui Avraam, a dooa ... iaste suppunerea ce arătăm, ca niște slugi la domnul nostru? Sluga face voia domnului său, dară noi care voe facem, acestui domn al nostru? Care ...

 

Antim Ivireanul - Duminecă la fevruarie 3 zile, răspunsul ce am dat a doa oar

... lumi. Iar de vrĂ©me ce văz că te nevoești măriia-ta, cu tot dinadinsul să o isprăvești aceasta, iarăși zic că nu voiu eși din porunca măriei-tale. Numai mă rog măriei-tale să-ț fie milă de bătrânĂ©țele mĂ©le și de neputințele ce am; și precum te ... doară să trag de spre mine; și așa vei fi măriia-ta fără păcat și eu mulțemit și odihnit și cel ce va fi în urma mea va fi pre lĂ©ge și nu fărădelĂ©ge, pentru căci atunci mă voiu lăsa de voia mea. Iar într-alt chip, veri cu ...

 

Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost

... odată într-un sat un băetan, care n-avea nici tată, nici mamă și nici o rudă; așa era de strein, de parcă era căzut din ceriu. Și fiindcă băetanul acela era supus, răbdător și tăcut - și bărbații și femeile din acel sat se luaseră a-i zice "Ionică cel prost, Ionică cel prost" și așa îi rămăsese acum numele. Dar știți că este ... este ș-oleacă de noroc la mijloc, atunci știu că-i bine, vorba lui Ionică. Dar să venim iar la vorba noastră. Între toți flăcăii din satul acela și din vecinătate era un flăcău fruntaș, anume Vasile, care s-a însurat și a luat de nevastă iarăși o fată de fruntaș ... iar la vorba noastră, de unde am lăsat. După ce s-a isprăvit nunta, toți flăcăii ceilalți au rămas ca opăriți și bătînd din buze. Și ca să mai alunge aleanul din inima lor, s-au adunat și ei acum cu toți la crîșmă și s-au așternut pe băute o zi întreagă; parcă nici nu le ... ...

 

Alexandru Macedonski - Sonetul nestematelor

... răsfrânt-am minunea tinereții, Iar de-artă șlefuite sunt azi pentru vecie. Făcut-am cea mai aspră și grea ucenicie, Dar tot le-am smuls din suflet în faptul dimineții, Mai limpezi decât ochii de vis ai frumuseții, Și tot le-am dat, în urmă, nespusa trăinicie. De-acuma, vârsta poate ...

 

Vasile Alecsandri - Chirița în provincie

... ziua călare ca un jăndar... (Strigă furioasă:) Ioane... Guliță... Luluță... monsiu Șarlă... Cumnățică... SCENA III CHIRIȚA, GUGULIȚĂ, ȘARL, SAFTA, ION (Ion vine alergând dintre culisele din dreapta. Ceilalți ies din casă și se cobor din cerdac.) GUGULIȚĂ: Cine mă cheamă?... neneaca! SAFTA: Ce este?... Ce este? ȘARL: Qui diable?... Ah! madame!... ION: Aud, cucoană... Iaca, ia... CHIRIȚA: Da veniți azi ... Așa... așa... CHIRIȚA: De aceea l-am silit pe bărbatu-meu să meargă la Ieși ca să cerce a căpăta isprăvnicia de aice din ținut... Doară și el are drituri... ca patriot... ca pătimit... Nu-i vezi, acu, care de care are pretenții să intre în slujbă... sub cuvânt ... sau mai puțin pentru o isprăvniceasă... nu-i cea pagubă... Ian spune-mi, te rog... (Îi vorbește încet, în vreme ce scoate un port-țigar din buzunar.) ȘARL (în fund): Dis donc comme moi, Goulitze: Calypso ne pouvait se consoler du dĂ©part d’ Ulysse. GUGULIȚĂ: Calypso ne pouvait d’ Ulysse ... Ba nu, soro, c-așa-i moda. Dacă sunt armazoancă, trebuie să mă deprind cu țigările... SAFTA: Mă mir ce gust poți găsi să pufuiești din ...

 

Gheorghe Asachi - Soția de modă

... rog, să aibe fiecare-odaia sa! Iar grădina? E livadă, ce-a plântat a mea străbună! Scoate pomii răzășii și tufari din Angli-adună! Un râu limpede prin iarbă s-aibe curs a murmura Ca un chiosc, sub un vechi platan, să pot dulce eu ... a trimis în capitală. Neputându-mă opune, de acasă am fugit, Iar cucoana se apucă de sfarmat și de zidit. Toate cele le răstoarnă, din loc toate le strămută, Peste-o lună a mea casă în palat fu prefăcută; Pe păreți tapete-ntinde și covoare pe parchet, Draperia ... mi s-a umflat, Iar soția mea, văzându-mă, de râs mai c-a leșinat. Când trompetele și doba un vivat din nou răsună, Oaspeții ca niște grauri pe moșia mea s-adună. Trecând larma, zic soției: Cheltuiala a sporit. Iar ea, plină de mânie ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți literare. Canard-rățoi

... de o bună educație! — ci bine dezvoltate ca corp) și le închise într-un țarc pe toate la un loc. Acolo le dete hrană din destul, așa încât să nu poată birui niciodată mâncarea. Când văzu el că rațele sunt cât se poate mai îndopate, le tăie deodată tainul și ... Pentru om lucrul se schimbă. Răutatea și cruzimea oarbă a unor fiare — cum e la unele feline cari își fac o plăcere din torturarea și prelungirea agoniei victimelor, sau cum e la lup, care ucide și fără foame — își găsesc la om corelativul în rafinarea mijloacelor de ... acest regim de tortură, cu atât animalul devine mai trist și mai posomorât; ochii i se sting încet; corpul se lăbărțează; gâtul i se înmoaie din pricina atoniei mușchilor; mănâncă greu, și atunci îl îndopi cu o tulumbă; dar în același timp organul devenit parazitar prosperează cu atât mai mult, și ... și să ne întoarcem la savantul experimentator cu rațele. Digresia morală de mai sus am făcut-o tocmai ca să arăt că dânsul, prinzând una din cele 30 de rațe, o jertfi în adevăr, însă nu pentru folosul său personal, ci pentru amorul nobil al științei. El tăie repede rața în ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>