Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI MULT
Rezultatele 1221 - 1230 din aproximativ 1776 pentru MAI MULT.
Ion Luca Caragiale - Karkaleki
... întemeietorul presei politice române, era însărcinat între altele să facă în Buletinul ofițial dările de seamă despre petrecerile de la palat. Vodă, care ținea foarte mult să-și lumineze norodul, aduse cu mari cheltuieli de la Brașov vreo douăzeci de lăzi cu lumânări de spermanțet — primele lumânări de spermanțet cari ... Vodă și toată lumea în picioare. Un moment se privesc unii pe alții galbeni de spaimă, când o a doua cletinătură pornește și mai tare. Dar Karkaleki, fără să-și piardă mintea, se ridică în picioare pe un scaun și, jucând ochii galeși, de la vodă la policandru care ... ce moravuri rușinoase! ce putrejune socială! Mi se revoltă sângele democratic când mă gândesc la așa ignominie! Bieții slujbași și isnafi, ispravnici, zapcii, magistrat, sfat, mai înțeleg; dar tu, tu publicist, tu om politic să mănânci palme și ciubuce, să te facă ticălos, să te arunce pe scară, și tu, ca ... Strălucită rămână în istoria noastră noaptea în care d. Carada cel dântâi a tradus pentru națiunea română constituția belgiană. S-au dus de mult
Titu Maiorescu - Scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu (februarie 1884)
... și nu numai aceștia am contribuit pentru puținele trebuințe materiale ce le reclamă situația. Și n-ai fi făcut și D-ta tot așa din mult puținul ce l-ai fi avut când ar fi fost vorba de orice amic, necum de un amic de valoarea D-tale? Acum trebuie să ... știi că volumul de poezii ce ți l-a publicat Socec, după îndemnul meu, în Dechemvrie anul trecut, a avut cel mai mare succes, așa încât Socec stă înca uimit. În aceste 7 săptămâni de la aparițiunea lui, s-au vandut 700 de exemplare; o mie este ... Poeziile D-tale sunt azi cetite de toate cucoanele, de la Palat până la mahalaua Tirchilești, și la întoarcerea în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României. Așa cam este, dar tot nu este rău, când te simți primit cu atâta iubire de compatrioții tăi. Așadar, fii fără ... excursia în frumoasa Italie și, la întoarcere, mai încălzește-ne mintea cu o rază din geniul D-tale poetic, care este și va rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenței române. La revedere cu bine și o caldă strângere de mână de la toți prietenii și
... război, Și cu el vin alții doi. Fața arsă, trupul supt, Straiul colbuit și rupt. Dar de multă voie bună Sună codrii și răsună. Cel mai tânăr-nchiotea: —„Alelei, puicuța mea! De m-aș mai vedea acasă, Mire eu și tu mireasă!“ Cel mai vârstnic dintre ei: —„Dragi bujori, copiii mei! Știu că-mi ies mereu în drum, Doar mă văd acum-acum!“ Doi cântau ... Nu te-opri, fărtate drag, Până la maicuța-n prag!“ Și cu murgul el vorbea, Murgul treaz înțelegea. Gândul fulgeră ca zborul, Dar mai fulger zboară dorul, Zboară calul rândunel— Costea tot cu jalea-n el. Când a fost pe la răstoace, Ochiul stîng a prins ... fost nici mângăiată De-a-l vedea măcar o dată! Și prin noapte-n capul gol, Costea-n mijloc de ocol. Să-și mai stingă-n vânt afară Capul foc și gândul pară. El sub tunetul de tun S-a bătut ca un nebun. Parcă de-și ... pașii, Mai curând piereau vrăjmașii. Și-l mânĂ¡ un singur gând, Să se-ntoarcă ...
George Coșbuc - Un pipăruș modern
... pănă-n tindă, Din tindă iese până-n drum, Din drum —„Dar flacără și fum Și patruzeci de zmei și-un drac Și mai pe-atâția draci cu frac! S-a dus Savinca, dus? Pojar Și-un car de draci și mai un car!“ Achim se plânge-acum degeaba: Savinca-i dusă! Gata-i treaba! Ea face noduri la năfrămi Și pleacă-n țară fără ... Din fălci mereu se-nvârte crugul, Că-așa-i, vezi Doamne, meșteșugul! —„Măi frate Chim! Ești norocos— Vorbește iară păscălăul, Să nu ne mai audă răul! Vezi bobul est mai negricios? Arată drum și zile bune, Că vezi tu, bobul ăsta spune: Savinca ta nu ți-a fugit! Savinca ta s-a ... aramă; La capul lumii, bag de seamă. Și ce gândiți? Achim era Cu nenoroc ori desperase? De unde zmei! Se bucura, Cât sta din piele mai sa iasă! Pe el de mult îl tortura Dor greu, de-a sta cu sfinți la masă: Și-acum în orice caz va sta! Dar cum? Achim citise-n ... n-a rămas pom la pământ, Toți pomii fluturau în vânt, Gândeai că au pornit tătarii, Răzmiriți cu solomonarii! Iar biet Achim era ...
Ștefan Octavian Iosif - Cîntecul
... vine-n gînd deodată, Gîndu-i se preface-ncet Într-o doină legănată. Trece-așa, cîntînd, în sus Și dispare la răscruce. Dar izvorul murmurînd Mai departe doina-i duce, Pînă unde, sub stejar, Se deșteaptă vînătorul, El repetă fermecat Doina ce-o cînta izvorul ; Echo ce dormea-n păduri Îl ...
Ștefan Octavian Iosif - Domnu' profesor
... nu-nvață blestemații ! Și eu mi-am zis de-atîtea ori Că dau la dracu meditații... Dar vezi că cele trei surori Îmi sînt cu mult mai dragi ca frații Cei răi și neascultători. Afară-i noapte, vijelie, Și-i cald în salonașul lor... Mă-ntîmpină cu veselie Și toate mă salută ... întunerec peste tot, Ah ! unde-s ele să mă vadă, Orbit de viscol, cum înot Prin valurile de zăpadă... Și drumu-i lung și nu mai pot... În odăița-ntunecată E frig... Eu, zgribulit, din pat Ascult vifornița turbată Și-adorm cu gîndul fermecat La basmul vechi : „Au fost odată ...
Mihai Eminescu - Mi-am zidit monument... (Horațiu)
... Mihai Eminescu - Mi-am zidit monument... (Horaţiu) Mi-am zidit monument... de Mihai Eminescu (Horațiu) Mi-am zidit monument decât acel de fier Mult mai trainic și nalt ca piramizi cerești; Ploaia nu-l va mânca, nici acvilonul slab, Nici al anilor șir, vremile cari fug. Nu de tot voi ...
Vasile Alecsandri - Moldova în 1857
... cât de crunte ș-otrăvitoare Sunt pentru tine a lor mușcări, Când ei cu buze sfâșietoare Răspund l-ale tale dulci sărutări! Dar mult mai aprig trebuie să fie Chinul ce suferi, amarul chin, Când vezi chiar fiii-ți cu dușmănie Rupându-ți sânul de amor plin! Mamă duioasă, tristă ... avea parte de viitor! Las să te prade hoții în taină, Să urle lupii în urma ta. Lasă-i să rupă mândra ta haină... Haină mai mândră tu vei purta! În zadar răii vor în orbire Cereasca lege a-mpotrivi. Cerul voiește a ta mărire, Și tu ...
... umblu, aprind lumini, reîntocmesc gospodării vechi care au fost, îi strîng pe cei plecați, refac grădini, răsădesc copaci pe cari i-am știut și nu mai sunt nici ei, realcătuind cu amintirea o viața patriarhală și fericită. Figurile străine de astăzi, semitele figuri văzute pretutindeni dispar ca prin minune ; o mînă ... Simt că trebuie să plec, trebuie să mă smulg din orașul acesta unde mă țin atîtea rădăcini. Cineva parcă-mi spune: pleacă de aici cît mai este vreme, dacă nu vrei să rămîi înnămolit pe totdeauna. O părere de rău însă mă prinde de tovarășii mei, căci lașul e ca o ... trăind într-o neîntreruptă comunitate, au ajuns să se asemene, în afară de micile lor daraveri cotidiane, de orele de slujbă sau de birou, căci mai toți sunt funcționari și sinecuriști, nimic alta nu-i mai tulbură. Fiecare așteaptă cîte o moștenire sa-i cadă din cer, după ani de zile de la năruirea fantasticelor averi ce au fost, ca un ... Cum se explică aceasta ? Ce fatalitate s-a abătui peste orașul acesta mort ? De ce energiile dorm și nu e chip să se mai ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Bradul (Hasdeu)
... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Bradul (Hasdeu) Bradul de Bogdan Petriceicu Hasdeu Când arde soarele de mai, Când vântul iernii geme, Mărețul brad pe naltul plai Stă verde-n orice vreme. O rădăcină de colos Și-a sfredelit în stâncă ... D-ar fi să-i dați în văi adânci Odihnă dezmierdată, Răpindu-i viscole și stânci, L-ați omorî pe dată! Când arde soarele de mai
George Coșbuc - Ex ossibus ultor!
... tirani puterea Și mulți nebuni a spânzurat. Dar patru inși vorbind în șoapte L-au dus în giulgiuri învălit Și-n codul cel mai tăinuit L-au îngropat târziu în noapte. Cei tari au zis: „A fost mișel! Ne-a prigonit prea multă vreme.“ ...