Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE LA
Rezultatele 1221 - 1230 din aproximativ 1598 pentru PE LA.
Mihai Eminescu - E împărțită omenirea...
... Minune-i pentru dânșii tot. Necercetând nimic în fire, Nimic nu știu, nimic nu pot; Căci nu-i supusă lămuririi Gândirea-n capul înțelept  La toate farmecele firii Se bat cu mânile pe piept. Urmând a cărților străveche Statornic, nemișcat învăț, E surdă azi a lor ureche Privindu-ți firea cu dispreț; Legată-n ...
Mihai Eminescu - E împărțită omenirea
... Minune-i pentru dânșii tot. Necercetând nimic în fire, Nimic nu știu, nimic nu pot; Căci nu-i supusă lămuririi Gândirea-n capul înțelept  La toate farmecele firii Se bat cu mânile pe piept. Urmând a cărților străveche Statornic, nemișcat învăț, E surdă azi a lor ureche Privindu-ți firea cu dispreț; Legată-n ...
Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi
... recruți, fără estetică, fără artă și fără disciplină. Lăsăm la o parte anacronismurile în decorațiuni și costume, căci am avut neplăcerea a vedea pe Nabucodonosor și pe Saul , în loc de a se reprezinta în scene de stil ebraic, haldeu sau egipțian, în mijlocul unor scene sau decoruri de stil ... bine, să compuie finalul primului act, era totdauna îmbrăcat în costume de trei epoce diferite, adică cu pieptare de mediul ev, cu bonete franceze Ă la bivouac și, în loc de carabine Ă la antica spaniola , avea puști cu baionete și cu spade de forma cea mai modernă. Astfel în Puritanii , astfel în Luisa Miller , astfel în toate. Ce ... a streinului că: I Valachi non connoscono niente di musica [2] . Sperăm că direcțiunea nu se va mărgini aci și credem că va păși la îmbunătățiri mai mari, ca defectele trecutului să nu se mai reproducă pe scena noastră. În numerile viitoare ne vom încerca, pe cît cunoștințele noastre asupra muzicii teatrale ne vor permite, a vorbi despre operile jucate pînă astăzi de trupa de estimp; vom aprețui din ... am propus ca, printr-o critică severă, să luminăm oarecum publicul asupra muzicii teatrale. ↑ Mai toate monumentele ce să găsesc în Țara Română, escluzînd
Dimitrie Bolintineanu - Ovreii leșești către D. Manolache Costache Iepureanu
... 3.; and Trompeta Carpaților IV (1866), Nr. 447 (2 Septembrie), p. 1787. Ghine-ai venit acasă cu capul nestricat Coconu Manulache, boier di la Bărlad! Noi am aflat că-acolo la Țara Românească, Au spart muntenii capul la havra ovreiască Și noi știam cu toții că tu ni părtinești, Tu și cu Brătianu, boier michi din Chitești. Noi am rugat în havră, puind ... treburi; cu ei te prăpădești! N-au velnițe la sate; la noi nu datorează; Cu grecii și cu nemții boierii lor lucrează. Dar voi mergeți la dânșii și ne luați cu voi Să ținem cheltuiala pe drum; dar vai de noi Ce pătimim acolo, cocoane, cu nebunii! Ei, că Kogălniceanu, ne taie chiar perciunii! Dar să lăsăm aceasta și să ne ... ni-având nimica viu, Munceau și zi, și noapte ca să li dăm rachiu. Dar astăzi cu unirea și cu lege rurală, Cei înșelați nainte pe înșelători înșeală. Nu poți să faci, cocoane, când craii ne omoară, Să ne mai vină nouă cevaăi apă la moară? Iar noi ți-om da o spadă a lui Aveșalon, Ce-n București se află ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță
... Neghiniţă Neghiniță de Barbu Ștefănescu-Delavrancea A fost odată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Și mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că n-avea decât pe unchiașul ei. Și unchiașul, ba la pădure, ba la arie, ba la târg, iar baba sta singură cuc, că toată ziulica i-ar fi țiuit tăcerea în fundul urechilor dacă n-ar fi strănunat și n-ar ... Pământul nu e mai mare ca fierul plugului? și-l despică fierul plugului. Codrul nu e mai mare ca un topor? și-l culcă toporul la pământ. Tu nu ești mai mare ca mine? și te-au ostenit murgii în arie. Ia să vezi cum îi dau eu la arie, fără bici, fără nimic. Unchiașul, minunat, îl duse la arie. Cum ajunse, Neghiniță sări pe-un cal și începu să strige: "Hi, hăi, hi, hăi!" Ciupește pe unul, ciupește pe altul, caii începură să fugă, dar ce fugă, parc-ar fi avut douăzeci de bice ...
Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale
... să vorbim despre influențele străine exercitate asupra literaturii române. Acest capitol este unul din cele mai importante din istoria literaturii noastre, căci această istorie, de la 1800 până la 1880, adică de atunci de când începe literatura propriu-zisă -- cea beletristică -- și până la definitiva ei închegare (și în parte chiar și după aceea) este, dintr-un punct de vedere, istoria influențelor străine, care au putut pune în valoare ... spiritualismul lui Lamartine. Răceala și criticismul au făcut pe moldoveni să cultive cu predilecție proza, și anume genul epic (dezgroparea trecutului trebuia să fie atunci la ordinea zilei!) și, în versuri, mai mult poezia obiectivă -- și iată de ce Moldova s-a influențat mai mult de poetul mai obiectiv ... atenția profanilor că acest "curent poporan" nu înseamnă curent poporanist. E un termen uzual în istoria literaturii române.) În Muntenia, spiritul specific are numai tăria pe care i-o dă extracția scriitorilor, mai apropiați de popor, dar nu o are și pe aceea pe care i-ar fi dat-o curentul poporan. De aceea, un poet ca Grigore Alexandrescu, cel mai mare talent dinainte de Eminescu afară de Cârlova ... ...
Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață
... întâi în tipar aceste două mici încercări de restituire a vechilor datini strămoșești, scrise într-o limbă care era încă întrebuințată și prețuită pe vremea copilăriei mele. Abia m-aș fi gândit să le dezgrop, azi, eu însumi, din uitare, după așa lung răstimp, dacă nu m-ar fi ... de a figura în acea culegere națională. Totuși, dacă generațiunea cititorilor de astăzi ar găsi cumva că d
... cu cineva, și atunci două-trei vorbe de schimba, atâta, în portiță, apoi repede se trăgea, ca ariciul, în ograda lui. De câte ori treceai pe la dânsul, îl vedeai, printre parmaclâc, stând pe vârful picioarelor, privind vreo floare din grădină, sau la vreo găină ce scurma. Asta era patima lui Cuhulea: să privească, să se uite cu de-amănuntul și îndelung la câte ceva patima omului care trăiește singur și are răgaz să vadă și să gândească. Stătea ceasuri întregi în fața unui trandafir sau a ... pereți. Da, era bătrân, se simțea mai slab, i-ar fi prins bine tovărășia unei ființe; și, totuși, când se gândea să mai amestece încă pe cineva în treburile și în mersul traiului zilnic, parcă se cutremura. De când era pe pământ, își ducea rostul singur; de ce s-ar lenevi tocmai la sfârșit? Dar lacrimile femeii îi muiau inima... Dădu de cuibul chiftiriței, într-o împletitură ca de câlți, tocmai la rădăcina florii. Din cuib ieșiră repede două gângănii, pe care Cuhulea le rostogoli cu limba cuțitului în pahar. Și se gândi: dacă și urâciunile astea trăiesc împreună și se pot înțelege, adică de ce ...
Costache Negri - Cîntic haiducesc
... Costache Negri - Cîntic haiducesc Cîntic haiducesc de Costache Negri Informații despre această ediție Măi băiete, măi voinice, N-a rămas alta pe-aice Decît să-ncarci ghintul bine Și-apoi la drumuri te-aține, Ca să vezi, cine mai vine. Căci faină nu mai ai, Nici galbeni poți să mai dai La cel bir din ist pămînt... Trăsni-i-ar Dumnezeu sfînt Sub țărîna de mormînt ! Eu prin grosuri tot șezui Și-a plăti bir ... să ne-omoare, Să ne-ngroape la-nchisoare ! S-a dus vremea cea bogată, De-și punea nevasta spată Și prn zemnic și pe-afară, Apoi vindea pînză-n țară Și purta la gît odoară. Iar românul cu opt boi Și cu șaptezeci de oi Tot mulgea, mereu mulgea, Habar de nimic n-avea Și birul ușor plătea ... Dumnezeu să-i ferească De urgia haiducească ! Cât a fost dorul în mine De-a trăi cu toții bine, Am lucrat la cel ogor Ca tot omul muncitor, Să fiu maicei de-ajutor. Dar m-am răzbătut de tot Și-a suferi nu mai pot ... ...
Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola
... fie anul bun, fie rău, un volum de 600 pagini. Câțiva reporteri curați la suflet au crezut că fac un bine d-lui Zola îndemnând pe public să crează că întreprinzătorul industrial al Romei era cât p-aci să se prăpădească din pricina unei munci de ciclop. A! ce ... SĂ©vère, les papes sont connus des pouvoirs publics comme les chefs d’une association funĂ©raire. L’encyclique Immortale Dei, de 1883, sur la constitution des Ă©tats, l’encyclique Libertas de 1888, sur la libertĂ© humaine, l’encyclique Sapientiae, de 1890, sur les devoirs des citoyens chrĂ©tiens et l’encyclique Rerum novarum, de 1891, sur la condition des ouvriers, dĂ©veloppent en toutes ses parties la conception chrĂ©tienne de la sociĂ©tĂ©... L'Eglise constate, autour d’elle, la “misère immĂ©ritĂ©eâ€� des travailleurs. L’ouvrier, souvent, reçoit un salaire insuffisant ou subit un nombre exagĂ©rĂ© d’heures de ... a făcut un miș-maș de mahalagisme, obținute (după propria lui mărturisire) “prin bacșișuri potriviteâ€�? căci se știe că Zola, neputând obține de la Leon [al] XIII-lea o audiență, ...
Mihai Eminescu - Minte și inimă
... Teodor e pentru tine: Liniștit, cam mizantropic Ș-apoi îl iubești, știu bine. Ție-ți place poezia, El lucrează versuri bune. Toate versurile sale Tu pe muzică le-i pune. De-i cânta veți face duo, Glasul vostru se combină; De te-ai pune la piano Te-a-nsoți din violină. Ție-ți place moșioara, Pe a ta vrei s-o lucrezi, Iar el știe plugăria  Gospodar e, precum vezi. Moșioara lui altdată Era tot părăduită, Vezi acuma ... Chriseis, și-n corabie suind, Merge la preotul Chrise, fata-n mânile lui dând, I-a adus tauri de jertfă, și convoi iar la ahei Cu preotul lui Apolo să-i împace iar pe ei. ANA Vezi, măi badeo, cum se spune? Limpede, frumos, cu șir. MUȚI Ce mai treabă; a-nvățat-o pe de rost din păr în fir. ANA Tu nu știi să-nveți tot astfel... Te oprește cineva! Dară nu vrea cuconașul, asta-i... Spune, fata ... eu totuși ți-oi răspunde: Mintea, nu zic ba, frumoasă-i numai că eu nu știu unde-i. Dară vezi tu, mămucuță, eu vin iar la ...