Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN
Rezultatele 1231 - 1240 din aproximativ 3431 pentru DIN.
Vasile Alecsandri - Păunașul codrilor
... birui, Eu cu dânsul m-oi iubi..." Voiniceii se izbeau, Și mai tare s-opinteau, Și mai tare se-nvârteau, Și mai tare se trânteau. Din doi unul dovedea, Din doi unul jos cădea; Cine că mi-ș dovedea, Și cu mândra purcedea? Păunașul codrilor, Voinicul voinicilor! Cine-n luptă jos cădea Și-n urmă ... Venere, ce se văd figurând în povești sub chi-puri de sfinte creștine; sfânta Joe, sfânta Miercure, sfânta Vinere. Prin urmare, ede crezut că Păunașul din această baladă nu este altul decât chiar Pan, zeul codrilor. [2] Imagine grațioasă și expresie foarte poetică. A jura credință în cosițelefetelor este ... fără ajutor străin). Cine asistă la aceste lupte ale flăcăilorromâni de la Carpați și de pe malul Dunării, recunoaște bine în ele apucăturileși pauzele gladiatorilor din
Vasile Alecsandri - Serile la Mircești
... sunt prinse, Sub palidă lumină, apar misterios. Afară plouă, ninge! afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe câmpul înnegrit; Iar eu, retras în pace, aștept din cer să vie O zână drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lângă masă, având condeiu-n mână, Când scriu o strofă dulce pe care ... alene pe covor. Frumoasă, albă, jună, cu formele rotunde, Cu pulpa mărmurie, cu sânul, dulce val, Ea pare zea Venus când a ieșit din unde Ca să arate lumei frumosul ideal. Alăture apare un câmp de aspră luptă, Pătat cu sânge negru acoperit cu morți. Un june-n floarea ... rătăcindă Cu jale se oprește pe un oraș tăcut, Veneția, regină, ce-n mare se oglindă Făr-a videa pe frunte-i splendoarea din trecut. O lacrimă... dar iată plutind pe-a mărei spume O sprintenă corvetă, un răpede-alcyon; Și iată colo-n ceruri pribejile din ...
Vasile Alecsandri - Tunsul (Alecsandri)
... hoț cu nume Tuns, Că prin codri a ieșit De șase-ntovărășit, Toți voinici, aleși panduri, Oaspeți ageri de păduri, Ce se port din crâng în crâng, Câți îl văd, de ei se plâng. Că nici unde nu gândești, Cu dânsul te întâlnești Și-l auzi zicând cu bine ... drum răvaș Să nu pătimești cevaș? Te jur cu pistolu-n piept, Spune mie tot cu drept, De ai bani mai multicei, Dă-mi jumătate din ei, Că-ți dau la mână răvaș Să nu rămâi păgubaș, Și cu vreme de-oi trăi, Pân-într-unul ți-oi plăti, Dar cumva ... Tunsului a fost scrisă de un autor rus și tipărită într-un calendar, după ocupația Valahiei de către armiile rusești, la 1828. O parte din acea istorie anecdotică a fost tradusă de dl A. Donici și tipărită fin Foaia științifică și literară ce s-a ...
Vasile Alecsandri - Zilele Babii
... Căci pe inima-i fecioară Purta-n sânu-i mii de flori, Ș-adăsta-n ferbinți fiori Să închine-a ei comoară Împăratului din ziori. Cum o vede, se aprinde Soarele rentinerit. Zboară-n ceriul părăsit Și cu razele-i cuprinde Tânărul odor iubit. Pe loc, omul renviază, Apa ... iese-n câmp urlând. III Ea furtunele stârnește, Întinzând pe câmpul gol Al troienilor nămol. Prin văzduh o cârâiește De corbi negri negrul stol. Ea din fugă se anină De sărmanii călători Înghețați, rătăcitori. Smulge tufe din tulpină Și le-azvârle până-n nori. Ea pe vite le chircește Și grăuntele de an Încolțit îl seacă-n lan, Și cocorii rătăcește Pe ...
Vasile Cârlova - Păstorul întristat
... va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850, de Anton Pann ). Un păstor tânăr, frumos la față, Plin de mâhnire cu glas duios Cânta din fluier jos pă verdeață, Sub umbră deasă de pom stufos. De multe versuri spuse cu jale Uimite toate sta împrejur: Râul oprise apa din cale, Vântul tăcuse din lin murmur. Cât colo turme de oi frumoase Se răspândise pe livejuni Și ascultându-l iarba uitase, Pătrunse toate de mila lui. Câinele numai mai ... durere Stând lângă dânsul căta în jos Și ca s-aducă lui mângâiere, Glas câteodată scotea milos. Eho, ce zace de om departe, Îl auzise din loc ascuns; Și cu suspinuri de greutate La toată vorba îi da răspuns. Viu lângă dânsul, pătruns de milă Și cu blândețe îl întrebai: â ... Orice privire e de prisos. Și drept aceea a tânguire Fac să răsune fluierul meu Lăsând și turma în năpustire, Vărsând și lacrimi din
Vasili Andreievici Jukovski - Închisul către un fluture ce intrase în castelul său
... în castelul său de Vasili Andreievici Jukovski Traducere de Constantin Stamati Oh! de unde te-ai luat, spune, oaspe fluturaș, Ce în aer locuiești, oaspe din ceruri picat! Care zefir te-au răpit? care vânt te-au aruncat Din efirul luminos în acest negru lăcaș? Căci sub bolta cestui zid, unde de mult sunt închis, Rază de zi n-au pătruns, nici măcar s ... sau vreun mângâios vis. Numai tu, soarta mea, știi de când aici ai sosit; Doar la tine, fluturaș, acolo în aer sus, Amărâtul meu suspin din castelul au ajuns! Și ai venit înadins să vezi un nenorocit. Vai, tristul sufletul meu, de mult aici îngropat, În tine văd acum lumea ce ... ce doresc, Să văd munții, să văd câmpii și lăcașul strămoșesc, Și pe nevastă, copii la piept să îmbrățișez; Dar vai, ce am făcut eu! Din obezi am scuturat, Și de-a lor sunet grozav, gingașul meu fluturaș Speriat au pribegit din
... dorului aripe Duși de-al iubirei farmec, – privind cerul împreună – Noi visam eternitate în durata unei clipe. "Ce n-ar da un mort din groapă pentru-o jerbie de rază" Ce din lună se coboară și pământul îl atinge; Să mai simtă încă-o dată fruntea că i-o luminează Și că-n pieptul său viața cu ... bucurie A sa liniște eternă, pacea lui nestrămutată Pentr-o rază de la lună, pentr-o dulce nebunie, Pentr-o clipă de iubire din viața de-altă-dată. Însă clipa de iubire zboară, zboară făr-de urmă Și în locul ei amarul și pustiul ne rămâne; Ah! și ca ... porți povara unui chin ce nu se curmă Tu cu moartea ta în suflet te târăști de azi pe mâne; ..................................................... Dac-ar da un mort din groapă pentr-un răsărit de lună A sa liniște eternă, eu aș da de voie bună Toate razele de lună, toate razele din ...
Constantin Negruzzi - Alexandru Lăpușneanu
... Destul, boieri! Întoarceți-vă și spuneți celui ce v-au trimis ca să se ferească să nu dau peste el, de nu vrea să fac din ciolanile lui surle și din pelea lui căptușeală dobelor mele. Boierii ieșiră mîhniți; Moțoc rămase. — Ce-ai rămas? întrebă Lăpușneanul. — Doamne! Doamne! zise Moțoc, căzînd în genunchi, nu ... pretexte, lipsindu-i cu chipul acesta de singurul mijloc cu care puteau ademeni și corumpe pre norod. Dar nesocotind de ajuns planul acesta, îi omorea din cînd în cînd. La cea mai mică greșeală dregătorească, la cea mai mică plîngere ce i s-arăta, capul vinovatului se spînzura în poarta curții ... începu a sili pre străini și pre catolici a-și lepăda relegea, și multe familii bogate ce se locuiseră în țară pribegiră din pricina aceasta, aducînd sărăcie pămîntului și cădere negoțului. Boierii care, cei mai mulți, era încuscriți cu polonii și cu ungurii, se supărară, și corăspunzîndu-se ... cu dînsul, ca să nu-l scape, au tăiat frînghiile cortului sub carele el ședea și, dînd năvală, l-au ucis. Acum numai Ruxandra rămăsese din ...
Constantin Negruzzi - Pirostia Elenei
... minuntul în care corabia lor era să se sfărâme de stâncele ostrovului Co, ei au făcut o rugăciune lui Posidon: — O, cel mai nestatornic din nemuritori, i-au zis încetișor Elena, ajută o femeie care îți samănă. La aceste cuvinte ea i-au afierosit o pirostie de aur, pe care ... era mai puțin grea de a se deslega decât aceea a mrejii. Au socotit mult pentru ca să știe la care din cei șapte înțelepți care înfloreau atuncea să deie protimisis. — Ei ne vor lămuri ei însuși pentru alegere, au zis unul din sfetnici. Să începem de la cel mai de aproape. Thales este la Milet: să mergem ca să-i punem înainte să primească darul nostru. â ... să facă ce-i place. La aceste cuvinte lacrămile iar s-au îndoit. — Îi păcat de a o măhni, au zis unul din deputați, căci ea este atâta de frumoasă, — cu adevărat frumoasă. și crede că este. Dar ea nu știe că răutatea sa o face slută ... pentru o roabă? Dacă noi am fi: dumneata tânăr ca mine și eu bătrân ca dumneata, nu ți-aș lăsa-o? Vezi care mai bine ...
Jean-Fran%C3%A7ois Marmontel - Pirostia Elenei
... minuntul în care corabia lor era să se sfărâme de stâncele ostrovului Co, ei au făcut o rugăciune lui Posidon: — O, cel mai nestatornic din nemuritori, i-au zis încetișor Elena, ajută o femeie care îți samănă. La aceste cuvinte ea i-au afierosit o pirostie de aur, pe care ... era mai puțin grea de a se deslega decât aceea a mrejii. Au socotit mult pentru ca să știe la care din cei șapte înțelepți care înfloreau atuncea să deie protimisis. — Ei ne vor lămuri ei însuși pentru alegere, au zis unul din sfetnici. Să începem de la cel mai de aproape. Thales este la Milet: să mergem ca să-i punem înainte să primească darul nostru. â ... să facă ce-i place. La aceste cuvinte lacrămile iar s-au îndoit. — Îi păcat de a o măhni, au zis unul din deputați, căci ea este atâta de frumoasă, — cu adevărat frumoasă. și crede că este. Dar ea nu știe că răutatea sa o face slută ... pentru o roabă? Dacă noi am fi: dumneata tânăr ca mine și eu bătrân ca dumneata, nu ți-aș lăsa-o? Vezi care mai bine ...
Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați
... și răsturnă banii în pat. Femeia rămase înmărmurită cu ochii țintă la bani. Copiii carii până atunci răscolea prin sac și înhăța cu dinții când din una, când din alta, cum auziră zornăitul banilor, alergau de la sac la bani și de la bani la sac. Ei nu se puteau sătura văzând atâta belșug ... Într-o zi, când lipsea și nevasta lui d-acasă, copiii intrară în colivie ca să se joace cu găina. Jucându-se ei acolo, unul din ei ridică aripa găinei și vede că este ceva scris acolo: - Să te văz, nene, zise cel mijlociu către cel mai mare din frați, poți tu să citești ce zice aici? - Ba nici boabă, răspunse el. Astea parcă nu sunt slove de care ne arată dascălul. - Să mergem ... cu șoșele, cu momele, îi intră pe sub piele și se înădi cu dânsa. Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. Într-una din zile, după ce își scoaseră ochii, dascălul uitându-se la ea cu ochi galeși și cu giugiuleli, îi zise: - Ce mult aș pofti să mănânc ... ...