Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA (PE) OCHI
Rezultatele 1251 - 1260 din aproximativ 1528 pentru CA (PE) OCHI.
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a II
... atâta. [4] Dar, dă vreți a face cum voi spune, Să știți că vom nimeri mai bine. S-arătăm adecă în plecăciune Domnii, ca să nu ne mai mâne De-acum așa departe și iute, Sau încai drumul să ne mai scurte. Să trimeată vodă pe-un vechil Care să-așeze ca să nu hie Pănă la Spăteni mai mult de-un mil; Apoi să ne deie slobozie Dă-a face trii hodini câte-odată ... Vlaicu lingurariu începe A râde și glasul său rădică: ,,Eu nice-într-un chip nu pociu precepe Ce să-învârtește voao pân minte, Ca când ați avea boală herbinte. Nici veste-i doar' pe-aproape să hie Turcii, și iacă-unii că să gată Dă fugă cu mare vitejie, Iar' alții să cocoresc îndată Și vor să taie-într ... dă-armătură bună Să ne grijim cât mai dăgrabă. Dă mult un cuget pân cap îmi sună: Cum s-ar putea face mai cu trabă Ca să ne-armăm cu vreo dăscălie? Ș-aflu așa c-ar putea să fie: Ca fiește care dintre noi Să fie cu totul ferrecat, [15] Adecă-îmbrăcat în hierr la războiu,
Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal
... se mai gândește nimini la cestiunea construirii căii ferate a Statului Ploești-Predeal, care cu toate astea merită o deosibită atențiune. Linia aceasta, ca mai toate întreprinderile noastre publice, are o istorie nenorocită, pe care nu avem nevoie a o amănunți aici, deoarece e știută de toți. Contractul concesiunii construirii liniei Ploești-Predeal a fost ... Ploești până în Câmpina și din Sinaia până în Predeal. Din izvor sigur, aflăm astăzi mai multe lucruri destul de grave în privința construirii liniei pe valea Prahovei și în privința materialului mișcător în genere. Pe valea Prahovei trebuesc a se face lucrări de apărare în contra puterii râului. Concesionarul de mai nainte a ajuns la reziliarea ... aproba acele lucrări, cari, deși mai prejos de condițiunile impuse concesiunii, și prin urmare neacceptabile, au să treacă de bune și Statul le va primi ca atari. Se mai zice, - și, deși sub rezervă, ne credem datori a înregistra și acest sgomot - că numitele comisiuni sunt compuse din persoane ... trainică. Lemnăria este în parte verde și în parte veche și putredă; în genere fiind rău încheiată, se scorojește și se strâmbează. Toată spoiala lucrului pe ...
... la boieri din chipul lor cel mare. Și eu adevărat acum mărturisesc, Că la postelnicul nimica nu găsesc Din cele ce-ar putea ceva făgădui Ca pe vre o femeie să poată birui. Măcar că dumnealui către mata arată Că multă dragoste în inima sa poartă Iar totului apoi, o mare neunire ... iasă, Și ceasul au sosit în care eu gândesc Cu dumneaei prea larg de toate să vorbesc. CUCOANA NASTASÂICA Haidem mai repede în altă odăiță, Ca să scăpăm de dânsul. ZOIȚA Cu alt chip nu-i putință. ÎNFĂȚOȘAREA III ZOIȚA ȘI POSTELNICUL GURIIANU POSTELNICUL (nevăzând pe Zoița) Da zău că-i curios pe toți să-i ocolești Și pentru două graiuri pe nime să găsești. Am fost la hatmanul și nu era acasă; Iar visternicul, atunce vrând să iasă, Nici nu m-au priimit... ZOIȚA Mă rog ... supărări poftesc să nu-mi mai dai. Și cum de îndrăznești să-ți bați de mine joc? Atâta numai, zău, tu ai acum noroc, Că pe stăpâna ta eu foarte o slăvesc, Nădăjduind curând soție s-o numesc. Și întru adevăr, boier așa ca ...
Gheorghe Asachi - Rânduneaua și paserile
... şi paserile Rânduneaua și paserile de Gheorghe Asachi Fabulă Călătoarea rândunică, Ce țări multe vizitasă, Și chiar pentru că e mică Multe bune învățasă, Nu ca alții, carii fac Un voiaj cu ochi-n sac. Rânduneaua, din cercare A tâmplărilor trecute Ce au văzut, deși pe mare Erau vânturile mute, De pe semne totdeaună Prezicea orice fortună. Deci în timp de primăvară, Când ogoarele se ară, Văz-un om cu ceata sa Cânepă cum sămăna Și, temând ... stați ascunse-n ripe, Păn va trece acel rău Ce v-amenință mereu! Însă paserile orbite, De sănin timp amăgite, Ciripea, în câmp zburda Și pe vânători chema. Pănă ce-n rețele au dat Ș-a lor poftă au săturat. Timpuriu să prevezi răul este rară-nțelepciune, Cel ce ...
George Topîrceanu - Balada popii din Rudeni
... de George Topîrceanu De la târg la Vadul-Mare Taie drumul prin poieni, Legănându-se călare, Popa Florea din Rudeni. Și-n priveliștea bogată Sus pe culme, jos pe drum, Iarna palidă-și arată Plăzmuirile de fum. Somnul revărsat în fire, Gerul sfânt al Bobotezii A-nchegat argint subțire Peste faldurii zăpezii ... de oblânc. Bate Surul din potcoavă Drum de iarnă, fără spor, Calcă rar și cu zăbavă Lunecușuri de pripor. Și-n tăcerea care crește, Adâncit ca-ntr-o visare, Popa când și când șoptește Legănându-se călare... Scutură din treacăt salbe, Reci podoabe care mint, Surpă bolți de ramuri albe Cu ... stă să cadă, Vede urme de dihănii Înstelate pe zăpadă. Iar pe culmea unei creste, Amețit de zare multă, Strânge frâul fără veste Și-mpietrit pe cal ascultă. Nici o șoaptă... nici un ropot... Numai din adâncuri sure Vine vuiet lung de clopot Peste-ntinderi de pădure... Lung îi sună în ...
Duiliu Zamfirescu - Plecată cu capul...
... Duiliu Zamfirescu - Plecată cu capul... Plecată cu capul... de Duiliu Zamfirescu Plecată cu capul pe albe genunche Fecioara cu ochi liniștit Din apa curată adună mănunche De ramuri de tei înflorit. O rază de soare furiș se coboară Și lung o sărută pe gît, Iar dorul deschide în gînd de fecioară O poartă pe-un cîmp de urît. Cu raza cea caldă vin visuri nebune, Vedenii cu aripi de fluturi, Ce cad din lumină pe genele-i brune Ca ploaia din crengi ce le scuturi. Atunci de pe dealuri, văzînd-o că-i goală Și soarele prea arzător Un vînt se adună, din lanuri se scoală, Și pleacă încet spre izvor. El părul ...
Mihai Eminescu - Amicului F.I.
... curge uitând izvorul. Candela ștersei d-argint icoane A lui Apolon, crezului meu, Mă topesc tainic, însă mereu De ale patimilor orcane. Sau ca un nour gonit de vânt, Alerg pe calea vieții mele, O buhă care, țipând a jele, Bântuie urma unui mormânt. Viața-mi se scurge ca și murmura Ce-o suflă-un crivăț printre pustii, Mă usc ca crucea pusă-n câmpii Și de blesteme mi-e neagră gura. Îmi târăsc soarta ca un vultur Ce își târăște aripa frântă, Viscolul iernii moarte îi cântă, Moarte, îi râde tot de-mprejur. Am uitat mamă, am uitat tată, Am ... apari, Cum printre valuri a navei velă, Cum printre nouri galbena stelă, Prin neagra noapte cum un fanar. Te văd adesea frunte senină Ca și gândirea lui Dumnezeu, Sufletu-ți arde-n sufletul meu C-o flamă dulce, tainică, lină. Gândind la tine nu voi să mor, Îmi blastăm ... Nu-i loc aicea, ci numa-n stele: Voi, când mi-or duce îngerii săi Palida-mi umbră în albul munte, Să-mi pui cununa
Mihai Eminescu - Amicului F. I.
... curge uitând izvorul. Candela ștersei d-argint icoane A lui Apolon, crezului meu, Mă topesc tainic, însă mereu De ale patimilor orcane. Sau ca un nour gonit de vânt, Alerg pe calea vieții mele, O buhă care, țipând a jele, Bântuie urma unui mormânt. Viața-mi se scurge ca și murmura Ce-o suflă-un crivăț printre pustii, Mă usc ca crucea pusă-n câmpii Și de blesteme mi-e neagră gura. Îmi târăsc soarta ca un vultur Ce își târăște aripa frântă, Viscolul iernii moarte îi cântă, Moarte, îi râde tot de-mprejur. Am uitat mamă, am uitat tată, Am ... apari, Cum printre valuri a navei velă, Cum printre nouri galbena stelă, Prin neagra noapte cum un fanar. Te văd adesea frunte senină Ca și gândirea lui Dumnezeu, Sufletu-ți arde-n sufletul meu C-o flamă dulce, tainică, lină. Gândind la tine nu voi să mor, Îmi blastăm ... Nu-i loc aicea, ci numa-n stele: Voi, când mi-or duce îngerii săi Palida-mi umbră în albul munte, Să-mi pui cununa
Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă
... după natură, despre activitatea în praxă a eminentului pedagog. Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e și i , pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k , d ca gh , g ca j , c ca ș . Aceasta pentru ușurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât se poate cu pronunțarea lor originală. Cititorul va suplini părțile din cale afară originale, pe cari ne-a fost prea greu să le transcriem exact, ca de ex. gn și g . Conferință "Onorat aughitoriu, Vom căuta să ne roskim astăzi ghespre metoda ghe a prăda grămakica în jenăre și ... să ți le fac eu! (Râsete.) Silențium, măgarilor! Educățiunea prințipială mai apoi ne obligă la reșpect cătră cei mari, și la înfățișare moghestă, carea iaște ca un ghecorum al juneții... (Răspicat și sever:) Că pe carele îl voi veghe că rânjăște, ori se zbenguiaște, apoi minken acelui măgar i-oi lunji eu urechile... măcar de-ar fi ficior ghe Erzherzog ... câte ori ne tragi de ureche, ca să vorbească la Cameră. Profesorul (cu ton de mângâiere): Că-z astea nu le-am spus pentru kine. ...
Alexei Mateevici - Hristos după cina cea de taină
... glasul dulce îi învață Hristos; le dă și mângâiere Și porunciri pentru viață: — ,,Iubiții mei! le zice, Vedeți, ziua sosește În care Domnul vostru Pe voi vă părăsește; Așa vorbește Tatăl În sfintele lui ținte, O, facă-se acuma Voințele Lui sfinte! Amin, amin, zic vouă, Așa îi scris în ... Și tu, o, Petre!" — ,,Doamne! Aceasta nu se poate!" — ,,Mă-i lepăda, o, Petre, De trei ori în astă noapte! Nu credeți că ca morții Eu intru în mormânt: În locul tot și vremea Eu între voi sânt; Puterea cea cerească În tot locul domnește Și ochiul Providenței Pământul ... Dar mergeți prin noroade, Dreptatea cuvântați, Credința-adevărată La toți o arătați! Iar eu mă duc-nainte Și nu mă îndoiesc, Prin sângele meu astăzi Pe om îl mântuiesc!" Apostolii rămas-au în mâhnire, Hristos de ei s-au despărțit, Spinosul drum spre răstignire Pe ei, ca
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Streteniia Domnului nostru Iisus Hristos
... le, ca să arate cĂ©le 2 voi a dumnezeirii și a omenirii. Duce o părĂ©che de turturĂ©le curate ca să facă părĂ©che curată lui Dumnezeu pre omul, ca să facă amândoao una, ca să împreune cĂ©le vechi cu cĂ©le noao, cĂ©le cerești cu cĂ©le pământești, cĂ©le de jos cu cĂ©le de sus ... noi avem pre mamonul nedreptății. A dooa poruncă zice să nu luom numele Domnului în deșărt, iară noi îl purtăm prin gurile noastre, ca o nimica. A treia poruncă zice să sfințim sâmbăta, adecă să cinstim și să ținem praznicile, iară noi atunce facem lucrurile cĂ©le ... iară noi luom de față, cu sila. A opta poruncă zice să nu mărturisim strâmb, iară noi jurăm cu mâinile pre sfânta Evanghelie ca să nu piiardem cinstea și piiardem pre Dumnezeu. A nooa poruncă zice să nu pohtim muiarea vecinului nostru, iară noi mijlocim ca să știe și el de acel lucru, iară să nu zică nimic, că apoi nu e bine de el. A zĂ©cea poruncă ...