Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE��EU
Rezultatele 1251 - 1260 din aproximativ 1459 pentru DE��EU.
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Gaudeamus
... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Gaudeamus Gaudeamus de Bogdan Petriceicu Hasdeu Revista nouă , an. II, nr. 9, 15 septembrie 1889. Ce n’est pas d’un sommeil èternel que s’endort Le ... Docamdată în vasu-i înfiptă O făclie sclipind din cel vas O senină lumină pe-un ceas; Când o fi să-mi rostiți la cuvinte De iubire, dulceagul volum Ce se-ndrugă la toți pe morminte Ba la unii popasuri de drum: Să rămâie tămâie cu fum; Aș dori să văd fețe voioase Și s-aud împrejuru-mi cântând: "A scăpat o simțire din ... carne scăpat-a un gând, Printre glume din lume plecând!" Și cu suflete dragi, cari în soare Tot adastă sosirea-mi cu jind, Eu veni-voi la cea sărbătoare Pe coșciugul meu, raze-mpletind, O zglobie chindie sâ-ntind! Să mă bucur, sătul de-a mai plânge, Ce mai lacrimi vărsai pân’ să plec! Aș putea, la un loc de le-aș strânge, Înotând prin durerea-mi să trec cea groapă de-o șchioapă s-o-nec! Să mă bucur, căci omu-i o treaptă Pe suișul cei fără
... George Coşbuc - La paşti La paști de George Coșbuc Prin pomi e ciripit și cânt, Văzduhu-i plin de-un roșu soare, Și salciile-n albă floare E pace-n cer și pe pământ. Răsuflul cald al primăverii Adus-a zilele-nvierii ... din vale Și doi de se-ntâlnesc în cale Își zic: Hristos a înviat! Și râde-atâta sărbătoare Din chipul lor cel ars de soare. Și-un vânt de-abia clătinitor Șoptește din văzduh cuvinte: E glasul celor din morminte, E zgomotul zburării lor! Și pomii frunțile-și scoboară Că Duhul Sfânt prin aer ... Să le-auzi din vale Cum râd a drag și plâng a jale! Biserica, pe deal mai sus, E plină astăzi de lumină, Că-ntreaga lume este plină De-același gând, din cer adus: În fapta noastră ni e soartea Și viața este tot, nu moartea. Pe deal se suie-ncetișor Neveste tinere și ... în urma tuturor, Vezi șovăind câte-o bătrână Cu micul ei nepot de mână. Ah, iar în minte mi-ai venit Tu, mama micilor copile!
Alexandru Vlahuță - România pitorească
... RÂMNICU-SĂRAT 3.29 ÎN VRANCEA 3.30 ÎN MUNȚII BACĂULUI 3.31 ÎN MUNȚII NEAMȚULUI 3.32 ÎN MUNȚII SUCEVII 3.33 PE PLUTĂ DE LA DORNA LA PIATRA 4 VALEA PRUTULUI 5 ȚARA. POPORUL PE DUNĂRE PORȚILE DE FIER Soarele scapătă spre asfințit. Crestele munților par aprinse. Încet, se desfac și s-aștern pe văi perdele de umbră. Înaintea noastră, pe luciul plumburiu al apei, se ivește-n curmeziș mai întâi o dungă, o coamă gălbuie și creață. Ne apropiem de pragul gherdapurilor. Dunărea începe să vâjâie mânioasă, — e un zbucium ș-un clocot de valuri dintr-un mal în altul. Peste-adâncimi se fac ochiuri mari, cari rotesc în loc. Ici apa se scufundă, bolborosind, ca suptă de gura unei vâltori, colo se umflă, se burdusește și urlă făcând clăbuci, bătându-se de stânci cari nu se văd. Vaporul merge mai încet, mai cu pază. Patru oameni stau la roata de la cârmă; amândoi comandanții sunt pe punte, în picioare, cu ochii ațintiți înainte: trecem printre gherdapuri. Dunărea mugește mai tare. Cu ochii închiși, te-ai ... zidiri romane, admirabilă simbolizare a închegării regatului român de ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea)
... goi ai domniței. Iar împărăteasa avea haz, căci începea și ea, adunându-și lacrimile în pumni, și-l certa că prea plânge ca o muiere de fiece și orișicând. Și începeau: — Ba iar ai plâns. — Ba n-am plâns. — Ba te-am văzut eu. — Și eu te-am văzut pe tine. — Ba eu am râs. — Și eu am râs. Iar domnița, mică-mică, dar cu ochii în zece, îi da de gol pe amândoi: — Tata a plâns că m-a usturat pe genunchi, și mama a plâns că are ... scălda, căci nu lăsa nici o altă mână s-o atingă, atât se rumenea fața și cutele apei, că împărăteasa nu-i mai zicea "ai de te scaldă", ci "ai de fă apa mărgean". Într-o zi, ce-i veni domniței, că se strecură de lângă mă-sa și se duse, pe un zăduf de foc, să bea, ea singură, apă de la puțul de piatră, din fundul curților împărătești. Acolo, o babă bătrână, uscată ca o scândură și ciuruită în obraji ca un burete, ridica de pe colacul
Dimitrie Anghel - Puterea amintirii
... Dimitrie Anghel - Puterea amintirii Puterea amintirii de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , 19 octombrie 1913 Ne vom aduce-aminte de toate pîn' la urmă, O, draga mea... Și dacă viața nu se curmă Ci stăruiește încă închisă în morminte, Atuncea și acolo ne vom aduce ... mută, Ca două negre peșteri ce-arar, își împrumută Ecoul fără voie și cînta în furtună, A noastre două inimi cînta-vor împreună. De nu va vrea ce-i nobil în noi și ce-i lumină Să-și amintească, totuși, aceea ce-a fost tină Va tremura ... pînă la capăt aminte ne-om aduce, Și oricît de departe destinele ne-or duce, Mereu și pretutindeni, oricînd și orișiunde, Cînd mi-oi suna eu
Dimitrie Bolintineanu - Mumă tânără
... Dimitrie Bolintineanu - Mumă tânără Mumă tânără de Dimitrie Bolintineanu I Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. II — ,,Dar tu, femeie tânără, De ce stai gânditoare? În gene-ți văz o lacrimă Ca roua pe o floare. Vezi! pruncul tău ne farmecă Cu chipul său cel dulce; Ca ... luce. Da' tu-l privești și lacrima În gene-ți strălucește... O, spune, mumă tânără! Ce cuget te răpește?" — ,,Când ochii mei îl caută, Eu cerc durere-amară, Gândind că-n cursul anilor Va fi rob el în țară!" va rog sa scuzati acest scurt interludiu, dar chiar este vorba ... in Galati...aceasta femeie ne-a dovedit inca o data, prin perseverenta si vointa ei, ca poate intretine 1000000 relatii sexuale cu barbati de
Vasile Alecsandri - Pasăre galbenă
... Vasile Alecsandri - Pasăre galbenă Pasăre galbenă-n cioc, Rău mi-ai cântat de noroc, De ți-ar pica ciocul tău Precum mi-ai cântat de rău! Tra, la, la, la, la, la, la, Nu vedeai inima mea Cât de fierbinte iubea, Dar acuma-i sloi de gheață, Rece și fără de viață, Tra, la, la, la, la, la, la, Glasul tău cu amărâre Mi-a cântat de despărțire. Să mă duc în cale grea, Departe de puica mea! Tra, la, la, la, la, la, la, Căci nu sunt un vânător Să pândesc când ai să zbori, Și să-ți dau eu ...
Alecu Donici - Satire și alte poetice compuneri
... Alecu Donici - Satire şi alte poetice compuneri Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația ... cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în ... pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am împrumutat însușindu-le cu obiceiurile noastre. Las pre cititorii mei a judeca de izbutirea ce am făcut într-o asemenea nouă cercare pentru limba noastră. Noutatea întreprinderii poate că-mi va ierta greșalele stilului; iar acea ferită dezvelire ... Satira III Satira IV Satira V Satira VI Satira VII Satira VIII Oda I Oda II Oda III Oda IV Fabula I Focul și statuia de ceară Fabula II Șerpele și matca de albine Fabula III Cămila și vulpea Fabula IV Uliul, păunul și cioful Fabula V Șoarecul
Constantin Negruzzi - Satire și alte poetice compuneri
... Constantin Negruzzi - Satire şi alte poetice compuneri Satire și alte poetice compuneri de Antioh Cantemir traduceri realizate de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Prefața autorului Satiră se poate numi acea compunere care prin un stil vesel, luând în râs demoralizația ... cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în ... pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am împrumutat însușindu-le cu obiceiurile noastre. Las pre cititorii mei a judeca de izbutirea ce am făcut într-o asemenea nouă cercare pentru limba noastră. Noutatea întreprinderii poate că-mi va ierta greșalele stilului; iar acea ferită dezvelire ... Satira III Satira IV Satira V Satira VI Satira VII Satira VIII Oda I Oda II Oda III Oda IV Fabula I Focul și statuia de ceară Fabula II Șerpele și matca de albine Fabula III Cămila și vulpea Fabula IV Uliul, păunul și cioful Fabula V Șoarecul
Ion Luca Caragiale - O blană rară
... O criză... o nouă combinație ministerială... adunarea unui grup parlamentar... și o tânără slujnică unguroaică servește domnilor ceaiul — și face patul domnului... mai știu eu ce? Doamna elegantă a intrat în salon. Un vârtej de tineri din lumea mare au dat năvală împrejuru-i, ca tot atâți fluturi de noapte, ce s-ar repezi orbește asupra unei lămpi aprinse deodată într-o pădure întunecoasă! Ce triumf pentru frumusețe! Și frumusețea e lumină! Ce vârstă ... era foarte urâtă și posacă. Căpitanul ar fi căzut în cea mai neagră mizerie, dacă nu găsea pe prietinul tatălui său, pe Psaridi, mare om de afaceri... Acum Mișu este omul de alergătură al lui Psaridi. Foarte credincios, binecrescut și discret, Mișu face afacerile domnului și doamnei — și-i plătit destul de binișor. Ar fi fericit daca băiatul și Lucreția n-ar fi bolnavi!... o casă igrasioasă în mahala... Și el n-are lemne... și n-are ... — Dar băiatul? — Tot rău. — Daca nu-l îngrijiți!... cine strică? Și doamna Cuțopolu își lăsă molatic în mâinile ex-căpitanului blana superbă de vulpe albastră, un giuvaer, un exemplar unic în București. Apoi desfăcându-și minunatul evantail de sidef și de pene ...
Ion Luca Caragiale - Autoritate
... Ion Luca Caragiale - Autoritate Autoritate de Ion Luca Caragiale Toamna trecută am făcut o cunoștință foarte interesantă — un tânăr poet și literat, fruct prețios al unui gimnaziu de provincie: tânărul meu a renunțat să termine cursurile, neputând reuși la examenul de corigență de la septemvrie. Prețiosul fruct, după trei ani de gimnaziu, s-a simțit destul de copt și, revoltat contra unei discipline stupide de programă, s-a dezlipit cu dispreț de craca sa pentru a veni să-și debiteze savoarea în vastul târg al Capitalei. Este un tânăr ca de vreo optsprezece ani, copil de văduvă; tatăl, fost impiegat comunal în orașul său, a murit de mult; mama, scăpătată, trăiește cu ce poate, coase, spală, calcă, servește la ocazie; are încă doi frați mai mici: aceia urmează la același gimnaziu. Poetul ... spus că o irezistibilă putere îl atrage în nobila carieră. Ne-am despărțit, rugându-mă el să-i găsesc un loc la vreo gazetă — de aceea căutase a-mi face cunoștința — iar eu ...