Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI MULT
Rezultatele 1261 - 1270 din aproximativ 1776 pentru MAI MULT.
Vasile Alecsandri - Frații Jderi
... și nevoie râzând cu nepăsare ... Voinici ei sunt la luptă, voinici și la răbdare! „Măi, oameni! zice unul, un șoim de la Bicaz, De mult ne spală cerul cu ploaie de obraz! Mâni, când s-a face ziuă, Jder Neagu, fără veste, Frumos a să ne ... bine.“ „Sărmanul, zic românii, grăindu-l trist de-a rândul, Nici c-au avut el parte să-și împlinească gândul! Mult au să-l mai bocească neveste și copile!“ „He! ... Dumnezeu să-i ierte! ... Ce vreți? n-au avut zile.“ „Dar unde-i Jder ... de dorobanț.“ „Să-i spunem, să nu-i spunem că i-a murit frățiorul?“ „Ba să tăcem mai bine, să nu-l ucidă dorul.“ II În capătul din dreapta al șanțului, în tină, Stă singur la o parte un om care ...
Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului
... tutulor autorităților. Acești doi școlari sunt Artur Ionescu și Ioniță Păunescu. Cel dântâi este fiul unic al lui d. Mandache Ionescu, mare proprietar, omul cel mai influent și mai cu greutate din tot județul și stâlpul oricărui guvern. Asta e bine; căci fără d. Mandache cu greu s-ar putea guverna în acel județ ... bal de binefacere, iarna trecută, d. Bumbeș sta într-un colț al salonului și privea pe grațioasa doamna Ionescu danțând. A privit-o mult; ea a început să caște, a căscat mult, până când, în mijlocul unei figuri de cadril, a dat un țipăt năbușit, i-a venit rău, a vrut ... tot luat feciorul Păunii. Până când atâta persecuție pentru copilul meu? — No! că-z asta, mă rog frumos la doamna, nu-i perzecuțiune; asta, mai apoi se conzidărează după coefițenturi, mă rog. Doamna ridică ochii și, întâlnind privirile de sub ochelarii albaștri, înghite-n sec și iar și-i pleacă ... doamna! mă duc, mă rog... Cu tot reșpectul și conziderățiunea... am onoare. Jupâneasa îl împinge. D. Tiberiu pleacă înjurând ungurește. De prisos a ...
Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte
... ce prietenii ne sunt luați îi prețuim. Dar dacă moartea lor are acest efect asupra noastră, atunci numai gândul morții lor va avea un efect mai bun. 6. Moartea, cel mai serios prieten al nostru și sfătuitor moral, ne învață să iubim. Și cel mai adeseori ne poruncește să iubim -- dacă în adevăr moartea este ultimul sfârșit, după care nu va fi nici o întâlnire. 7. În lupta vieții nu ... a înșela rațiunea rece și a o sili să se pună în slujba sa. 18. Viața înconjurătoare -- omenească sau cosmică -- cu cât e mai puternică, mai izbucnitoare, cu atât e mai puțin suportată de un obosit. E un contrast atunci prea mare între forțele noastre și cele care ne înconjoară. 19. Când omul nu se mai ... pe lângă rea, e și inestetică. 21. Legea vieții este frica de moarte, adică evitarea a tot ce poate scurta timpul scurt cât mai avem încă de respirat. (Se poate dovedi că și preceptele moralei celei mai înalte și mai ,,dezinteresate" se reduc, în ultimă analiză, tot la această lege.) Orice semn, orice precursor al morții este oribil, și orice semn de viață intensă este ...
... Trece-o pruncă ș-un voinic, Voinicelul hăulind Și pe murgul netezind, Iar pruncuța suspinând Și din guriță zicând: ,,Ia-mă, bădiță, călare Că nu mai pot de picioare. Drumu-i greu și grunțuros, Nu mai pot merge pe jos!" ,,Puiculiță, chip frumos, Eu te-aș lua bucuros, Dar mi-e murgul sprintenel În picioare subțirel, Murgu-i mic și drumu ... pica rob la turci, Cu picioarele-n butuci Și cu mâinile-n cătuși! Să te-ajungă dorul meu [2] Unde-a fi drumul mai greu! Să te bată jalea mea Unde-a fi calea mai grea! Murgul să se poticnească, În creștet să te trântească, Mâna dreaptă să-ți sclintească, Mâna stângă Să ți-o frângă, Să ții dârlogii cu ... lată de curea țintuită ce se numea seleaf (cuvânt turcesc) și care cuprindea mijlocul trupului. [2] Pentru cine înțelege puterea dorului, nu poate fi blestem mai amar decât acela exprimat cu atâta poezie în strofa aceasta. Dorul ce alungă pe călător și jalea ce îi bate sufletul reprezintă o imagine de ... 3] ,,Mulțimea copiilor, averea omului" , zice românul. Partea aceasta a blestemului e cu atât mai ...
... Veronica Micle - De-ai şti... De-ai ști... de Veronica Micle De-ai ști, iubite, cât de mult Mi-i dor ca glasul tău s-ascult, Ai veni pe-aripi de vânt Și mi-ai spune un cuvânt. Vorba fie rea sau bună ... rost și chibzuire, Însă toate de iubire. Vino dar pe-aripi de vânt, Vin de-mi spune un cuvânt, Că mi-i dor atât de mult Glasul tău să-l mai
Vasile Alecsandri - O noapte la țară
... peste-orizonuri, zburând peste câmpii. Ferice care poate, departe de cei vii, Să uite-a sa ființă, să peardă-orice simțire, Să nu mai facă parte din trista omenire! * Era o noapte lină, o mult frumoasă noapte, Ce răvărsa în lume armonioase șoapte Și multe glasuri blânde în inimi deștepta; O noapte de acele ce nu le poți uita, Care ... Plutind ușor în aer, ca vântul ce adie, Se coborî prin stele din leagănul ceresc. Duios era și gingaș acordul îngeresc, Căci inimele noastre săltară mai ferbinte La dulcele său cântic, l-aceste-a lui cuvinte: „Ferice de acela ce cu-o simțire vie Slăvește armonie și-nalta ... El poartă pe-a sa frunte un semn dumnezeiesc, Și geniul său gustă plăceri încântătoare Zburând la nemurire ca vulturul în soare; Dar mai ferice încă ființa de iubire Ce simte cu-nfocare a dragostei pornire Și nencfetat e gata cu drag a să jertfi ...
Mihai Eminescu - Ca o făclie...
... am iubit nimica cu patimă și jind  Am fost un creier bolnav ș-o inimă de rând. Demult de vorbe goale nici voi să mai ascult. Nimic e pentru mine ce pentru lume-i mult. Ce este viitorul? Trecutul cel întors E șirul cel de patimi cel pururea retors. Am azvârlit în laturi greoaie, veche cărți, Cari privesc viața din ... ntăresc minciuna, În cumpenele vremii sunt amândouă una. Să țin numai la ceva oricât ar fi de mic... Dar nu țin la nimica, căci nu mai cred nimic. În manta nepăsării mă-nfășor dar și tac Și zilele vieți-mi în șiruri le desfac, Iar visurilor mele le poruncesc să treacă ... se naște decât spre a muri... Rușine-i al ei număr cu unul a spori? Ferice de aceia ce n-au mai fost să fie, Din leagănul cărora nu s-a durat sicrie, Nici în nisip vro urmă lăsar-a lor picioare Neatinși ...
Dimitrie Bolintineanu - Șerbănești
... sufletul, căzut, Tremură ca sclavul ce s-a abătut. Jugul pentru dânsul s-a făcut un bine. Viața în robie nu mai e rușine! Și cu toate astea, o, pământ iubit, La mai mândre zile tu ai fost ursit. Dacă poți tu încă să mai simți, o, țară, Cânturi de mari fapte ce te-ncununară Și să verși tu încă lacrimi de mândrie, lată-un cântec încă, tristă Românie. II ... aceste vorbe către căpitani — ,,Sabia străină pleacă frunți plecate; Când inima-i slabă, brațele-s legate. Mulți roșeau în viață mândru-a mai gândi În străbuna țară fericiți a fi; Căci robia lungă sufletu-njosește Tot atât cât corpul dureros zdrobește! Cât sub arme dalbe popolul ...
Petruț Pârvescu - Gesturi aproximative
... zăpadă s-a crăpat vezi mamă desori cînd eram mic spuneai că atuncia cînd se face noapte să nu-ntîrzi pe undeva prea mult să nu m-alunge ziua prea departe dar ieri un taur alb m-a prins spre casă cînd poarta veche a curții ... bulgări albi sub frunte !.. gestul unei amintiri străine sau linia stelei căzută-n fîntîni ana-maria și credeam că pre tine n-am să te mai uit coborîseră lucrurile în mine precum lumina stelei căzută în fîntîni dar azi mă latră amintirile ca pe un om dintr-un alt sat cîinii ... gălbenuș de ou creștea uimit într-ale mele pleoape numai albușul dens juca în jurul său ca un copil în jurul unui tată întors după mult timp de undeva de atunci tot merg ce echilibru absurd pe muchia căii lactee respirația stelei o simt din ce în ce mai grea uneori ca o tristă presimțire mi-ntorc capul în urmele pașilor mei umbra unui străin ! naivă și antinaivă sau ... poate că iarba vedeți poate ... argint ! naiva naivelor sau încercare de a reface întregul cu ioana într-o noapte am scos luna dintr-un lac doamne cît de
Mihai Eminescu - În vremi demult trecute...
... plăcerilor șirete Ce strâng în lanț de roze a cugetărei cerc; Nu voi ca lumea asta cu visuri să-l îmbete, Căci cei mai mulți din oameni după nimic alerg  Să vadă-n cartea lumii un înțeles deschis, Căci altfel viața-i umbră și zilele sunt vis. De ... cu jale: ,,Când Dumnezeu creează de geniuri o ceată Să cerce vrea p-oricare de-i rău ori de e bun, Căci nu vrea să mai vadă cum a văzut odată Că cete rele d-îngeri la glas nu se supun, Că cerul îl răscoală cu mintea turburată Pân ...
Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel)
... trupurile s-au ridicat și mînele cu încheieturile neînchipuit de fine s-au înălțat spre el într-un avînt. Singuri apaticii urși ce nu se mai pot bucura cu ochii lor orbi de bucuria luminei au clătinat din cap triști, sunîndu-și lanțurile. Captivii eternilor liberi, singuri, rămîneau posomoriți. Grămadă apoi ... Un norod întreg de urși își sună lanțurile, focuri se aprind pretutindeni, și așa stau trei zile, sfătuind și punînd la cale cu bătrînul patriarh, mai-marele lor. Ce pun ei la cale, ce taine vorovesc, ce negre și înfiorătoare mărturisiri fac în fața lunei nu știu, dar prietenul meu spune ... că această vastă și neagră congregrație nu face alta decît să puie la cale care ar fi locurile cele mai bune de umblat, casele cele mai lesne de prădat, omorurile cele mai fără grijă de făptuit. Așa o fi, dar mult nu ține popasul, și spovedaniile, și cei veniți, a treia noapte, pînă în zori, cum au sosit așa și dispar. Cort lîngă cort ...