Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AI SĂ

 Rezultatele 1271 - 1280 din aproximativ 1886 pentru AI SĂ.

Duiliu Zamfirescu - Primăvara (Zamfirescu)

... Duiliu Zamfirescu - Primăvara (Zamfirescu) Primăvara de Duiliu Zamfirescu Bine-ai venit din nou la noi Surată primăvară, mai răsune prin zăvoi Teleanca turmelor de oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasă-n carul tău de flori ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)

... vântul soartei sub cer fără senin, Fără nici o povață și făr-adăpostire În voia-mi ne-ndrăzneață și fără îngrijire. Cât e de crud te-afli între ai tăi străin! IV Dar un năluc urmează, și visu-și schimbă fața. Mă pomenii în drumu-mi tovarăș că aveam: Pare că mă-nsurasem, ș ... mi le forma; Dar o schimbare neașteptată Goni nălucul ce mă-nșela. VIII În sfântul meu nesațiu, delirul meu cel mare, Pe dragile ființe ardeam le privesc, Și s-aprindea în mine o naltă înfocare De ele m-apropii și dorul -mi vădesc. Ele fugeau de mine și-n veci mi-erau de față, În veci eu după ele eram neobosit; În goan-ostenitoare ele mi ... mă vedeam străin: Tot nu ținea de mine, și însăși a mea viață. Rece, fierbinte-n toate, totul mi-era un chin. Voiam -mi vin în sine-mi din lunga-mi rătăcire; Cerui -mi văz copiii; dar nu erau mai mult. Un dor fără de moarte izbi a mea simțire Și numele de tată eu îngânat ... ...

 

Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476

... asupra Moldaviei, a căreia putere din zi în zi creștea prin ostășeștile talente ale viteazului Ștefan. Prevăzând că acel stat născând va putea fie o mare stavilă la planurile sale de izbândă, el hotărî se folosească de prilejul războiului ce era atunce între Moldavia și Valahia și, dar, ca aliat al acestuia de pe urmă principat, el porni război ... prin neobosita lui sabie. Mătieș Corvinul, în luna lui april 1475, trimise către domnul Moldaviei pe Gaspar de Hatvan, episcop de Stulwaisemburg, poftindu-l ca urmeze un război început sub auspicii așa de fericite. Ștefan era silit -l urmeze și fără de voia lui, căci Mohamed II, turbat de mânie pentru neștearsa rușine suferită de armele sale, hotărî o a doua ... înștiințarea pregătirilor ce făcea sultanul, Ștefan trimise un sol către Cazimir, care era atunce, în iulie 1475, la Dieta de Lublin; solul acela era poruncit facă cunoscut rigăi Poloniei marile pregătiri ce făceau otomanii asupra Moldaviei și ceară ajutor. La acea înștiințare, toată Dieta fu în tulburare; toți leșii și litvanii cereau ca riga pornească îndată război asupra Porții. "Moldova, ziceau ei, este peretele Poloniei; interesul republicii cere ca ...

 

Grigore Alexandrescu - Miezul nopții

... Miezul nopții de Grigore Alexandrescu Aici pe-aste ruine cu mândre suvenire Privesc cum orizontul se umple de făclii, Cum luna în tăcere s-arată inspire Gândiri religioase l-ai lui Apolon fii. Când tot doarme-n natură, când tot e liniștire, Când nu mai e mișcare în lumea celor vii, Deșteaptă priveghează a ... Căci zilele-mi ca iarna de viscoloase-mi fură, Copaci din miezul iernii ce vânturi îi clătesc. Frumoasa primăvară acuma se grăbește La caru-i înhame pe zefirii ușori; Pășește, și pe urmă-i verdeața se ivește Și cerul se dezbracă de fioroșii nori. Zefirul printre frunze misterios suspină, E ...

 

Vasile Alecsandri - Înșiră-te, mărgărite

... Iar o pasăre măiastră Vine vesel pe fereastră Și, bătând din aripioare, Zice, blând cuvântătoare: Bine, bine v-am găsit, Dalbe flori din răsărit! Bine-ai venit de la rai, Păsărea cu dulce grai! Eu sosesc cu primăvara Ca mă întorn cu vara; Ș-acum vin pe-al vostru plai, Aducând luna lui mai, Luna cea de lăcrimioare Și de doruri iubitoare, Și o ... Dragii mamei feciorași! Că mama v-a legăna, Cu vers dulce v-a-ngâna Ș-a ruga pe Dumnezeu vă primble-n raiul său, vedeți, unicii mei, Ceruri plini de curcubei, Ploi de raze și de stele Pe câmpii de viorele, Ș-oi ruga Domnul ceresc ajungeți cum doresc, Viteji mari și feți-frumoși, Doi luceferi mângâioși. Lumea vă îndrăgească, Dușmanii se-ngrozească, S-aveți parte și renume, vă meargă vestea-n lume! Când era iar pe trezie, Le cânta în veselie: Sculați, sculați, feții mei, Floricele dalbe! C-au venit doi îngerei ... vestea chiar la rai De-acei mândri frățiori, A pământului comori, Și toți îngerii în zbor Au venit, ascunși de-un nor, Ca ...

 

Dimitrie Anghel - Cucuveaua

... ce privea cu geamurile ei sfioase, noaptea unei păduri seculare, iar deasupra, uriașa bolta a cerului. Cea mai sfîșietoare chemare după ajutor putea se ridice, fără ajungă nicăieri, cea mai îndurerată rugăciune se înalțe zadarnic și singur somnul acestui om, ce-și destăinuia fără vrea gîndurile, ținea legata încă moartea. Și-atunci, ca un răspuns dat gîndurilor mele, un țipăt înfiorător de cucuvae, pe care n-o auzisem niciodată ... pușca, dar, ca și cum ar fi fost țintuit de ceva, se întinse din nou și rămase neclintit. Străbătut de un fior, am lăsat atunci cadă perdeaua încet, cu gîndul mă culc și -mi alung închipuirile, dar, în minutul acela, într-o bătaie de aripi, sinistrul glas de pe casă reîncepu iar, strecurîndu-se de-a lungul ... hornului și mai clar pînă la mine. Cineva trebuia moară, de bună seamă, în noaptea asta, un lucru ce nu se putea înlătura trebuia se întîmple după credințele în cari eram crescut, și deci unul din cele două ființe adăpostite subt același acoperămînt trebuia

 

Dimitrie Anghel - Fantome, 2

... alămuri, cu roțile strălucitoare, cu vizitiii în livrele bogate, se ivește și umple parcă platoul. Roată lîngă roată apoi se învecinează și rîsete clare încep sune. Plecate peste marginea trăsurilor deschise, capete tinere se apropie și în bătaia evantaliurilor frumoasele zilei își împărtășesc taine, își destăinuie amorurile, pun la cale ... face orchestră, o ghitară parcă s-a adăogat, și iată și un flaut, și sunt mai multe viori parcă, și vocea care cîntă ai spune acuma că e tînără, vibrătoare, sonoră... Și tot alte trăsuri vin. Și iată-le acum pe largul tăpșanului ocolind, se țin șir una după ... se face întuneric și devale lașul și-aprinde luminile sfioase tremurînd în ceața albăstrie. Arunc un ban fantomei de lăutar și cobor la vale, cătînd -mi întregesc amintirile. Da, viziunea aceasta era adevărată în vremea copilăriei mele. Era bogăție, și nu era seară cu lună nu urce trăsurile pe dealul Copoului. lașul era un ostrov fericit, o oază de verdeață împrejmuită de vii roditoare, cu grădini fermecate, în care cîntecele ... aerul nopții. Trăsurile s-au oprit din nou pe două rînduri și-au umplut strada, în fața cofetăriei celebrei M-me Alexandre... Evantaliurile iar prind ...

 

Constantin Stamati - Motanul și bucătarul

... învățat Și foarte evlavios, Într-o zi s-au dus la crâșmă în sat, Iar în cuhne au lăsat Pe-al său motan credincios Bucatele păzească de șoarecii stricători Și de guzganii răpitori. Dar întorcându-se vede, Și nu poate crede, Găsind motanul pe masă, Ce se trudea mâncând Și ... ca un orator și ca un om învățat, Au strigat: “Oh, motane mâncăcios! Oh, tâlhar făr’ de lege! Nu te temi de Dumnezeu, lăcomia te-aplece, Onorul -ți feștelești, făcând lucru de rușine, Mâncând bucate străine! Sau poate că ai uitat Că toți vecinii vor zice că motanul cel smerit, Ce ni se părea cinstit Și rușinos, Îi ca un lup mâncăcios, Și trebuia izgonit ... Se teme de Dumnezeu...â€� Motanul însă ascultă aceste sfaturi și tace, Forcăiește și mănâncă, căci găina-i place. Acole ritorul nostru nu știe ce mai zică, Căci motanul tot ascultă, tace mulcu, tot mănâncă... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Iar eu bucătarului i- zice nu umble cu vorbe înțelepte, Dacă nu vrea motanul -i mănânce Găina Sau slănina, Ce mai bine ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Motanul și bucătarul

... învățat Și foarte evlavios, Într-o zi s-au dus la crâșmă în sat, Iar în cuhne au lăsat Pe-al său motan credincios Bucatele păzească de șoarecii stricători Și de guzganii răpitori. Dar întorcându-se vede, Și nu poate crede, Găsind motanul pe masă, Ce se trudea mâncând Și ... ca un orator și ca un om învățat, Au strigat: “Oh, motane mâncăcios! Oh, tâlhar făr’ de lege! Nu te temi de Dumnezeu, lăcomia te-aplece, Onorul -ți feștelești, făcând lucru de rușine, Mâncând bucate străine! Sau poate că ai uitat Că toți vecinii vor zice că motanul cel smerit, Ce ni se părea cinstit Și rușinos, Îi ca un lup mâncăcios, Și trebuia izgonit ... Se teme de Dumnezeu...â€� Motanul însă ascultă aceste sfaturi și tace, Forcăiește și mănâncă, căci găina-i place. Acole ritorul nostru nu știe ce mai zică, Căci motanul tot ascultă, tace mulcu, tot mănâncă... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Iar eu bucătarului i- zice nu umble cu vorbe înțelepte, Dacă nu vrea motanul -i mănânce Găina Sau slănina, Ce mai bine ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Moartea lui Mihai Viteazul

... Văz, pe nesimțite noi ne mistuim! Astăzi lupta noastră orice luptă curmă; Ea va fi lovirea cea mai de pe urmă. Astăzi este timpul ca isprăvim. Sau români ne pierdem, sau români trăim!" Asfel le vorbește... Dar doi soli sosiră, Doi trimiși ai Bastei. Capii toți ieșiră. - "Basta vă trimite? Spuneți ce dorește! Basta, iară Basta!... nu mai isprăvește!" - "Ce dorește? zice unul din călăi, Basta poruncește la ... în țară!" Îi răspunse celalt cu o vorb-amară. - "Mergeți, zise domnul, l-al vostru stăpân! Spuneți-i că nu e încă un român Care dea arma pân-a nu se bate! De-i bărbăt, aice vie a combate!" - "Este timp!..." șoptește un ucigător. Celalt trage ... repede și tare Îl împlântă-n sânul eroului mare. Căpitanii iute sar, mi-l înconjor, Dar Mihai le zice: "Fraților, eu mor... Spuneți doamnei mele nu se mâhnească Și-n iubirea țării fiii mei -i crească. Când vor fi în vârstă, le spuie ea Că nu voi răzbună pentru moartea mea; Numai pentru țară și neatârnare Sânul lor ...

 

Nicolae Filimon - M. A. Canini

... al operilor italiane, a socotit că numai o analiză a subiectului fiecărei opere nu este destul a-l face guste toată frumusețea poetică și sublimitatea dramatică a libretelor. De aceea, spre intelegința adevăraților amatori ai teatrului italian și în dorința sa de a putea le fie util, a luat asupră-i de a traduce, într-un stil corect, prin ajutorul d-lui Valentineanu, și a ... pentru acest frumos concurs al său la înavuțirea bunelor traducțiuni în limba noastră, și am dori ca publicul nostru bibliofil și amator de opere teatrale știe a profita de această ocaziune ca

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>