Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE��EU
Rezultatele 1271 - 1280 din aproximativ 1459 pentru DE��EU.
Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei
... văzuse o asemenea din timpurile lui Ștefan și Mihai! Și câte alte reforme, adevărat liberale! Unificarea codurilor, cu maritagiul civil, cu juriul, cu oborârea pedepsei de moarte; legea județeană; legea comunală; camere de comerț și de agricultură; concursurile și expozițiunile de agricultură și de industrie națională, sistemul metric, zecimal etc. etc. Și mai presus de toate, ruperea Convențiunii de la Paris, încât ea mărginea autonomia țării, și, ca preambulul la Statutul din 1864, Europa recunoscând României dreptul absolut de a-și preface guvernul și legile dinuntru după trebuințele și interesele sale, fără cel mai mic amestec și intervențiune din afară ! Ș-apoi ... a putut susține că Două Mai a fost o lovitură de stat, un act care în deafară restatornicea România în toate drepturile sale de națiune liberă și autonomă, și în lăuntru sfărâma oligarhia și chema un milion de români la viața politică și la proprietatea emancipată de legăturile clăcii și ale drepturilor feudale! Iată ce a făcut generația de la 1848-1864, generațiune la care, să-mi fie permis, nu fără oareșicare mândrie, de a mă număra și eu
Alecu Donici - Turma și câinele
... Alecu Donici - Turma şi câinele Turma și câinele de Alecu Donici Am să vă spun de-o turmă și cele întâmplate La stână; dar întâi vreau să vă amintesc Că binele și răul, prin lupte ne-ncetate, O lume cârmuiesc. Că ... S-au auzit odată O ceartă prea ciudată, Căci oile ziceau Cam astfel între ele, Zbierând mereu: — Voi, caprelor, în turmă sunteți niște lichele; De ce dar ne conduceți ș-adese ne purtați? Prin curături, ogoare, voi faceți stricăciune, Voi despoiați copacii, pe garduri vă-agățați, Iar noi pățim rușine ... dulăul — voi, oilor, nu știți Că lupul totdeauna din turmă dijmuiește Și turma fără capre mai greu o risipește? Iar unde-s frunte ele, eu încă am un dar: Păzindu-vă din urmă, nu latru în zadar. Credința câinelui pe oaie o păzește; Dar ce va face omul cu-a ... fi legată ca turma, din păcate? Găsi-va câine credincios Să o asigureze de lup primejdios?.. Căci o societate în veci nu e întreagă, Cât de
Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele
... a treia s-au pus învățături pentru câte lucruri s-au putut afla până întru acest ceas, carele să fac cu necuviință și fără de cale, și trebue ca de acum înainte să nu să mai facă. Care o puiu înaintea cucerniciei voastre ca / o masă duhovniciască fără de plată, în loc de blagoslovenie; socotind cum că cu acĂ©ste puține învățături veți putĂ©a să vă săturați de lumina cunoștinții și să ajutorați și pre creștinii cei lipsiți. Iară de veți fi și cu acĂ©stia așa de nesimțitori, cât să nu vă puteți dumeri, nici să vă puteți îndrepta fiind așa de puținele și foarte pre înțeles și prostĂ©ște, atuncea să va cunoaște că nu veți să vă nevoiți pentru dragostea lui Hristos, pentru întemeiarea besĂ ... Dumnezeu pentru osteneala ce ați face. Și pentru acĂ©ia voi veți da seama la înfricoșata și strașnica judecată a lui Hristos, căci eu v-am învățat câte sunt trebuincioase și de folos, și mi-am făcut datoriia, după cum zice Hristos la Ioan în 15 capete: De n-aș fi venit, și ...
Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi
... Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi Dintr-un catastif vechi de Ion Luca Caragiale Să mă ierte confrații noștri reporteri dacă nu rămân todeuna uimit de rezultatele activității lor... Eu am cunoscut în copilăria mea, înainte de a merge la școală, pe patroana reportajului român; și iată de ce zic „patroana". Toate corporațiile bine organizate au câte un patron sau chiar câte doi: pianiștii au pe sf. Cecilia; vânătorii, pe sf. Hubertus ... Cosma și Damian; birjarii pe sf. Ilie ș. cl. Și să se noteze bine că pe vremea când trăiau acești patroni, nu se știa nici de Chopin, nici de pianolă; armele cu repetiție nu se inventaseră încă; societățile pentru îmbunătățirea rasei cavaline si Creditul urban nu erau înființate; despre antisepsie și roate de cauciuc nici pomeneală... Tot astfel, când eu am cunoscut-o pe patroana reportajului român, nu se pomenea de serviciu telegrafic și telefonic nici cu fir, dar încă fără fir; nu se știa de căi ferate, de biciclete, de automobile, de atâtea ș-atâtea mijloace de locomoțiune și de corespondență, de
... Alecu Donici - La buciumul La buciumul de Alecu Donici Buciume cu voce tare, La bună vreme răsuni: Eu salut a ta cântare, Ca vitejii mei străbuni. A lor bucium suna semnul Mișcărilor ostășești, Iară tu ne cânți îndemnul La ... trăiască ne-ncetat? România să vieze Subt o lege, subt un scut, Să tot binecuvânteze Pre cei ce-o au renăscut! Cântă, cântă, bucium falnic, De
Dimitrie Bolintineanu - Țepeș și solii
... Dimitrie Bolintineanu - Ţepeş şi solii Țepeș și solii de Dimitrie Bolintineanu Temerea domnește peste București; Popolul îneacă curțile domnești; Căci doi soli veniră de la-mpărăție Și aduc lui Țepes ștreang și mazilie. Toți boierii țării veseli însoțesc Și cu pompă mare spre palat pornesc. Tepeș îi primește într ... spre a lui lovire. — ,,Ce? Și voi, răspunde domnul turburat, Cu dușmanii țării moarte mi-ați jurat? Ascultați, voi, care mai aveți simțire De români și lacrimi în nenorocire! Viață și domnie le nesocotesc Ale mele lupte vouă-o dovedesc; Însă țiu la țară, țiu la neatârnare; Țiu ca ... plătea cu lacrimi cel ce vă vorbește. În mijlocul celor ce mă-nconjurau. Și pe o coroană țara lor trădau, Nu puteam într-altfel face eu unire, Ca să scap românii de a lor robire. Dară, brațu-acesta este sângerat, Însă-al țării dușmani nu l-au cumpărat!" La aceste vorbe, ceata ostășească Strigă cu ...
Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
... picioare, cum se zice, și folos nici cât negru subt unghie. Nevoile îl năpădea din toate părțile și el nu mai știa ce să facă. De câte ori intra în casă, de atâtea ori și sfrijita de Sărăcie îi rânjea în bătaie de joc. Într-una din zile, iată că și nevestei îi abătuse să facă și născu un dolofan de copil, sănătos și voinic ca tată-său. Acum ce să facă el? Parale n-avea, de moară nicicât să orbească un șoarece, ceva țoale, ori vrun dichis în casa lui, tufă! Nimic, dară nimic n-avea de ce prinde ochiul la el. Cum s-o scoață la căpătâi? Ar fi voit și el, de! să-și boteze copilul cu vrun naș mai de Doamne ajută, să facă și el o cumetrie. Dară cu ce? Sta bietul om cu mâinile încrucișate, se uita în cer și în pământ și ... lui d-abia aducea cu ce bruma să-și ție zilele. Cum am zice muncea în sec. După câtăva vreme se pomenește cu un argat de la stâna mocanului. - Neică, m-a trimes stăpânu-meu cu lâna asta la dumneata. - E, și ce să fac
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)
... orice găgăuță. Dar chiar dacă l-ai citit în liceu, nu l-ai înțeles. Să citești pe TĂ©lĂ©mac după ce vei împlini 40 de ani. Eu abia acum îl pricep. Mai am de citit numai cartea ultimă și-mi pare rău că se sfârșește. Ce roman minunat și ce stil! Numai francezii din veacul lui Ludovic al XIV ... și înțelegătoare o să citească o carte a mea, mă îngrozesc la gândul că voi fi pus un cuvânt impropriu sau o întorsătură de frază neîngăduită. Când public cea mai mică nuvelă sau schiță ușoară, ironia posibilă a cititorilor de mâine nu mă lasă noaptea să dorm. Nu vezi tu că eu sunt călăul tipografilor? Când tipăresc un articol, stau toată noaptea pe capul lor și le cer douăzeci de corecturi. Numai cu prețul ăsta se poate râvni la titlul de stilist! Seara m-am dus să-l văd la berăria lui. Sosește Coșbuc, Gorun, pianistul Dimitriu, bun prieten al lui Caragiale, profesorul Suchianu, Delavrancea și ... acestor amintiri, vă cer voie să povestesc o întâmplare intimă din viața și familia marelui Caragiale, care aruncă o lumină pitorească asupra acestui om atât de capricios și genial. O vară bună a mamei mele, născută Bucșan, coborâtoare din Spătarul Bucșan, decapitat ...
Gheorghe Asachi - Vulpea cu coada tăietă
... Gheorghe Asachi - Vulpea cu coada tăietă Vulpea cu coada tăietă de Gheorghe Asachi Fabulă O vulpe veche, din cele istețe, Ce-nghițea iepuri, găini și rețe Umblând noaptea la vânat, Încăpu în o capcană, Dar ghibace ... au scăpat, După ce ea în secret Ș-au lăsat de amanet O bună parte din coadă. Dar, deși cu necomplect, Ideat-au un proiect De-a-ntroduce drept moadă Într-a vulpelor popor Acest port mult mai ușor. Întrunite-n capitală În o serie formală, Vulpele ... Să măture toate cele Stercuri din drum și pavele? Omul nu mai poartă coadă, Să-i urmăm în astă moadă, S-o tăiem, o propun eu, Cine-m dă azi votul său? Dar o vulpe din congres, Ce țintirea au înțăles, Ca proiectul să-ți dispic, Zisu-i-au, cumătră dragă ...
... am văzut cumpărând ieri o găină? Almașul rămase cu gura căscată: ce-i vorbea el, și ce-i răspundea moșneagul? Dar acesta adăugă: — Și de ziua lui a făcut chef strașnic. Cum Almașu stătea tot ca picat din cer, Cuhulea dădu mai de-a dreptul: — Dă, când mănânci o viață-ntreagă borș cu știr, și sai deodată la ciorbă de găină... Apoi se lepădă: Dă, eu nu zic... Numai ți-am spus, că omul, dacă are ochi, trebuie să vadă. Păgubașul a-nțeles, a cercetat și a ... bine tovărășia unei ființe; și, totuși, când se gândea să mai amestece încă pe cineva în treburile și în mersul traiului zilnic, parcă se cutremura. De când era pe pământ, își ducea rostul singur; de ce s-ar lenevi tocmai la sfârșit? Dar lacrimile femeii îi muiau inima... Dădu de cuibul chiftiriței, într-o împletitură ca de câlți, tocmai la rădăcina florii. Din cuib ieșiră repede două gângănii, pe care Cuhulea le rostogoli cu limba cuțitului în pahar. Și se gândi: dacă ... a trecut și asta; lucrurile au intrat iar în vadul lor. Nimic nu se schimbă în casa lui Cuhulea; atâta doar că în locul odăii de ...
... Alexandru Macedonski - Ocnele Ocnele de Alexandru Macedonski Guri deschise-n vârf de stâncă, galerii nemăsurate, Bolți al căror arc se pierde într-un haos neguros, Astfel se deschid sub munte ocnele înfricoșate, Cel de pentru vecinicie loc de muncă fioros! Aci fumurile lumii nu pot să se mai scoboare, Și nici vaiete, nici lacrimi nu pot să reurce-afar', Iar pe ceruri de ... lumina până sus abia pătrunde, Zgomotul abia s-aude ca un vuiet subteran, Și multiplele ciocane căror stânca le răspunde Cad p-al sării stei de piatră și recad c-un murmur van. Eu m-am coborât în ele plin de-a lor imensă taină Și ca într-un vis fantastic le-am parcurs și le-am văzut, Catacombe îmbrăcate într-a negurilor ... de poezie, Ridicând de disperare pumni nemernici către cer! În zadar sunt însă toate. Cel ce intr-aci o dată, Vinovat, sau poate numai, dus de un destin barbar, Inimă, putere, viață, să-și zdrobească singur cată, Și să lase-orice speranță pentru vecinicie-afar'! Am văzut și bătrânețea de ...