Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA ȘI CUM
Rezultatele 1291 - 1300 din aproximativ 1929 pentru CA ȘI CUM.
Ion Luca Caragiale - Triumful talentului
... canțilerie și-ncet-încet, cum te știu că n-ai purtări prea rele, cu vremea ai să-naintezi. Niță a ajuns în Capitală și s-a pus să-și caute de lucru. A făcut cunoștință ba cu unul, ba cu altul, recomandându-și talentul și căpătând din toate părțile complimente și dovezi de admirațiune. Dar afară de acestea, n-a reușit deocamdată să capete nimic mai mult. Niță nu și-a pierdut speranța și bine a făcut; căci iată că-ntr-o seară o cunoștință i-a spus: - Mâne dimineață, la ceasurile unsprezece, să te ... se înființa la vreme. Concurenții, în număr de vreo treizeci, au fost introduși într-o sală mare; aci, în fața comisiunii, compusă din directorul ministerului ca prezident, subdirectorul ca viceprezident și trei șefi de biurou ca membri, li s-a dictat de către unul dintre aceștia cu glas tare timp de cinci-șase minute. Apoi d. președinte a ... parte. - Domnule Ghițescu, bucură-te; ai scăpat de concursuri prin ministere; ți-am găsit un loc la o litografie, un loc plătit mult mai bine ca ...
Constantin Stamati-Ciurea - Luxul
... care luxul este în îndestulare; acolo scăderea nașterii este foarte mare din cauza neÂregulată a mâncărilor otrăvitoare, a trufiei, lenevirii și a moliciunii. Organismele femeilor se zdruncină în privința productivă, adăugând la aceasta viața păcătoasă a bărbaților molipsiți și storși de toată puterea. În privința fiziologică poligamia nu este atât de productivă ca monogamia, și francezii mai că covârșesc poligamia privileÂgiată a Asiei prin poligamia ascunsă în localuri tăinuite până și în ospiciile privilegiate, în care mulțime de femei în floarea vârstei sunt expuse la mezat, și de unde până și Asia prin agenții săi tainici cumpără marfă omenească de la Odesa, Varșovia, HamÂburg și alte capitale însemnate din Europa civilizată. Europa strălucită, ale cărei raze de lumină străbat întunericul altor părți ale lumii barbare... Ce contradicție!... Deci cu cât ... un filozof și o maimuță, pe care îi lua la plimbările sale de gală. Ce ironie! Ce sarcasm în contra rațiunii! Umbra acelor nebuÂnii și astăzi încă se reflectă în năravurile noastre, precum, de pildă, în reprezentațiile teatrale. La romani, după cum spune Ovidiu, se juca piesa intitulată Elena și
Alexandru Vlahuță - Ce fericiți am fi-mpreună!
... i limba-n stare să înșire Din ochi câte ne spunem noi! ... Se sorb, adânci și însetate, A noastre lacome priviri, Același gând și dor ne-abate, Aceleași tainice porniri. Ș-atâta ți-i de înțeleasă Cerșirea ochilor mei triști, Că te roșești, ca o mireasă, Clipești, nervos buzele-ți miști... Și dulce-mi cați o dezmierdare, Pe-ascuns un zâmbet îmi trimeți: În noi, întunecat, tresare Misterul veșnicei vieți. O, ne-nțelegem de minune, Cu cât ... în deșert mintea-mi frământ... De ce nu vrei? ... Mai lesne-ți vine Să-mi faci tu cale la-nceput: Apropie-te blând de mine Și-ntinde-mi mâna s-o sărut. Din vraja dulcilor ispite Nemaicătând să te abați, Ne-om pomeni, pe negândite, Ca de când lumea-mbrățișați. La ce vrei să se risipească Atâtea visuri în zadar? La ce comoara ta firească Să ți-o îngropi, ca un avar?... Acum ți-i inima fierbinte, Frumoasă ești, iubită ești ... Ce mai aștepti, așa cuminte, Și-n taină singură tânjești? Nu simți cum prinde să te-mbete Tăria-nfrăntelor dorinți? Nu vezi cum ...
Vasile Alecsandri - Balcanul și Carpatul
... Vasile Alecsandri - Balcanul şi Carpatul Balcanul și Carpatul [1] de Vasile Alecsandri Balcanul și Carpatul, la Dunărea măreață, Ca doi giganți năprasnici stau astăzi față-n față Ș-aprinși de dor de luptă, cu ochii se măsoară, Cu glasul s-amenință, cu gândul se ... peste maluri, din munte peste munte, Să bată-a tale coaste, s-acopere-a ta frunte, Să facă într-o clipă ca să dispari din lume Cu-a tale stânci și codri, cu-ai tăi copii și mume!“ Carpatul scoate-un freamăt teribil de urgie, Mișcând coama-i de codri, ca leul de mânie, Și-n clocot lung răspunde: „Balcane, -a ta trufie Arată că tu astăzi căzut ești în pruncie. Nevoie ai de-o cârjă ruina ... de-o putredă mărime! Și vrei să ții în lanțuri popoarele creștine? Și vrei, Balcane gârbov, eu să mă-nchin la tine? Dar n-auzi cum te râde și Dunărea, și Marea? Deviza ta-i sclavia , ș-a mea - neatârnarea !“ Cum
Constantin Stamati - Măgarul împodobit
... Stamati - Măgarul împodobit Măgarul împodobit de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Un pașă la Țarigrad să fie foarte bogat Și să aibă un măgar pe care umbla călare, Împodobindu-l frumos cu tacâmuri scumpe foarte; Deci mergând pe dânsul la primblare, Oamenii i se închina ... a-i feșteli cu tină, Iar bietul popul rabda Măgarului cest obraznic de frica celui călare Orice înfruntare. Odată însă măgarul din grajd afară ieșind, Și viindu-i chef să umble singur pe ulița mare, Ca să facă haz, văzând Oamenii cum i se-nchină, Au început să și zburde, să zvârle și să-i lovească. Dar cine au fost de vină, Dacă oamenii cu parul au început să-l stâlcească? Deodată însă măgarul socotea că este șagă ... prea groasă, Au fugit rușinat acasă, Și atunci au început să înțeleagă Că toți măgarii în lume sunt sade numai măgari, Fie cât de podobiți Și cu aur poleiți, Și aibă măcar protectori pe toți boierii cei mari. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Măgarii, ca și ciocoii, întocmai se bizuiesc, Când se știu proteguiți, Și
Ivan Andreievici Krâlov - Măgarul împodobit
... Krâlov - Măgarul împodobit Măgarul împodobit de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Un pașă la Țarigrad să fie foarte bogat Și să aibă un măgar pe care umbla călare, Împodobindu-l frumos cu tacâmuri scumpe foarte; Deci mergând pe dânsul la primblare, Oamenii i se închina ... a-i feșteli cu tină, Iar bietul popul rabda Măgarului cest obraznic de frica celui călare Orice înfruntare. Odată însă măgarul din grajd afară ieșind, Și viindu-i chef să umble singur pe ulița mare, Ca să facă haz, văzând Oamenii cum i se-nchină, Au început să și zburde, să zvârle și să-i lovească. Dar cine au fost de vină, Dacă oamenii cu parul au început să-l stâlcească? Deodată însă măgarul socotea că este șagă ... prea groasă, Au fugit rușinat acasă, Și atunci au început să înțeleagă Că toți măgarii în lume sunt sade numai măgari, Fie cât de podobiți Și cu aur poleiți, Și aibă măcar protectori pe toți boierii cei mari. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Măgarii, ca și ciocoii, întocmai se bizuiesc, Când se știu proteguiți, Și
Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion
... eu în viață sânt, Nu va fi: acum e timpul să ne răzbunăm și noi, S-arătăm că-n șoareci curge nobil sânge de eroi Și că păgânul acela, ce ura a meritat, Nume de moldovean vrednic cu nedrept a câștigat: Mergeți dar și-n astă noapte picerile vă gătiți, Și când s-o ivi de ziuă cu toții pe drum să fiți. Ca prin marș repede, grabnic, la Moldova să-l călcăm, Cine sunt șoarecii noștri și Rozon să-i arătăm. De veți găsi-mpotrivire, să nu vă descurajați, Și la orice întâmplare, totdeauna s-alergați Unde-ți zări că se mișcă vârful de la coada mea, Ce pe a gloriei cale pururea ... darabanii vine... însă târziu, și-n zadar: Pe patul lui de odihnă Sion zăcea sângerat, Ca un cașcaval de Parma pe jumătate mâncat: Urechile lui și nasul, chiar dacă le-o fi avut, Atuncea să le găsească deloc nu s-a mai putut. Numai l-a doua ... aduce, dacă or mai trebui. Cu toate acestea lupta, de-o fi cum ...
Ion Luca Caragiale - Românii verzi
... e peste putință din partea aceluia care nu urăște celelalte neamuri. Un neam nu poate avea vrăjmași în propriile sale defecte; vrăjmașii lui sunt numai și numai calitățile altor neamuri. De aceea, un neam nu trebuie să-și piardă vremea a se gândi cum să-și îndrepteze defectele și cum să-și cultive calitățile; el are altceva mai profitabil de făcut: să le numere defectele și să le ponigrească sau d-a dreptul să le tăgăduiască altora calitățile. Prin urmare, un neam trebuie să aibă veșnic groază de celelalte ... cu de-amănuntul tot ce nu este verde românesc și care trebuie sistematic respins de orice membru al societății, ca, de exemplu, sentimente neromânești, tendințe și idealuri neromânești, arta neromânească, idei și spirit neromânești. Apoi: Art. 9 - Se exceptează de la această regulă capitalurile neromânești. Statutele prevăd înființarea unui organ de publicitate al societății cu titlul de ... din societate, este datoare a-l înscrie imediat printre membrii activi. Art. 45 - Îndată ce o membră devine mamă, ea este datoare să-și înscrie imediat copilul în Societatea "Românilor Verzi". Art. 46 - Membrele societății sunt datoare a-și boteza copiii cu nume străbune ca Reea-Silvia, ca Tiberiu, ca
... Friedrich Schiller - Mănuşa Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Mihai Eminescu Lâng-a leilor grădină regele Francisc așteaptă, Ca să vază cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai țării și ai sfatului s-adună. Pe balconul nalt se-nșiră dame-n veselă cunună. Regele dă semn cu mâna, sare-o poartă din țâțâne Și un leu iese în față, cumpătat, cu pasuri line, Mult se uită împrejuru-i, cască lung, și a lui coamă Scuturând-o, își întinde mușchii și s-așează jos. Regele un semn mai face, se deschide-o altă poartă Și dintr-însa se repede C-un sălbatec salt un tigru, care când pe leu îl vede Muge tare, Coada roată o-nvârtește, Scoate limba, Sperios ... el. Regele mai face-un semn, Și pe două porți deschise Se azvârl doi leoparzi, Ce cu poftă inimoasă de-a lupta se și aruncă Peste tigru. Dar acesta îi apucă în cumplitele lui gheare  Leul muge, Se ridică în picioare, Fiarele se-nfiorează, Și-mprejur, arzând de dorul de-a se sfâșia-ntre ele, Se așează. O frumoasă mână scapă de pe margine de-altan O mănușă
... Mihai Eminescu - Mănuşa Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Mihai Eminescu Lâng-a leilor grădină regele Francisc așteaptă, Ca să vază cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai țării și ai sfatului s-adună. Pe balconul nalt se-nșiră dame-n veselă cunună. Regele dă semn cu mâna, sare-o poartă din țâțâne Și un leu iese în față, cumpătat, cu pasuri line, Mult se uită împrejuru-i, cască lung, și a lui coamă Scuturând-o, își întinde mușchii și s-așează jos. Regele un semn mai face, se deschide-o altă poartă Și dintr-însa se repede C-un sălbatec salt un tigru, care când pe leu îl vede Muge tare, Coada roată o-nvârtește, Scoate limba, Sperios ... el. Regele mai face-un semn, Și pe două porți deschise Se azvârl doi leoparzi, Ce cu poftă inimoasă de-a lupta se și aruncă Peste tigru. Dar acesta îi apucă în cumplitele lui gheare  Leul muge, Se ridică în picioare, Fiarele se-nfiorează, Și-mprejur, arzând de dorul de-a se sfâșia-ntre ele, Se așează. O frumoasă mână scapă de pe margine de-altan O mănușă
Mihai Eminescu - Mănușa (după Fr. Schiller)
... Mihai Eminescu - Mănuşa (după Fr. Schiller) Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Mihai Eminescu Lâng-a leilor grădină regele Francisc așteaptă, Ca să vază cum s-o-ncinge între fiare lupta dreaptă. Împrejur cei mari ai țării și ai sfatului s-adună. Pe balconul nalt se-nșiră dame-n veselă cunună. Regele dă semn cu mâna, sare-o poartă din țâțâne Și un leu iese în față, cumpătat, cu pasuri line, Mult se uită împrejuru-i, cască lung, și a lui coamă Scuturând-o, își întinde mușchii și s-așează jos. Regele un semn mai face, se deschide-o altă poartă Și dintr-însa se repede C-un sălbatec salt un tigru, care când pe leu îl vede Muge tare, Coada roată o-nvârtește, Scoate limba, Sperios ... el. Regele mai face-un semn, Și pe două porți deschise Se azvârl doi leoparzi, Ce cu poftă inimoasă de-a lupta se și aruncă Peste tigru. Dar acesta îi apucă în cumplitele lui gheare  Leul muge, Se ridică în picioare, Fiarele se-nfiorează, Și