Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI MULT DE
Rezultatele 1291 - 1300 din aproximativ 1336 pentru MAI MULT DE.
Constantin Stamati - Tânguirea
... Constantin Stamati - Tânguirea Tânguirea de Constantin Stamati Ah, lacomă moarte, gelat mult cumplit, Mi-ai răpit soția mult mie amată; M-ai lăsat nemernic, în suflet rănit, Și mi-ai dat o rană prea înveninată! Vrând să-mi spui durerea, nu pot de ... Și suspinuri cearcă pieptul să-mi desfacă. Ah! cu dânsa poate pieri la un loc Jurământuri sânte, ce pe soți îi leagă, Fragede expresii, sărutări de foc, Care numai moartea putu să le șteargă... Zile fericite, toate ați trecut, Ați pierit ca umbra, v-ați stins ca o pară, Bucuria voastră ... i cunosc prea bine, Te chem lângă mine, dar tu, negrăind, Te uiți întristată... și nu vii la mine! Tu nu vii la mine! Doar de ai uitat Că a mele brațe au fost leagăn ție, Unde cu priință șezând ai aflat Dezmierdări o mie, scumpa mea soție. Dacă ... zile triste, Va veni și ora de se vor săpa Și pe a mea groapă aceste cuvinte: Aici zace soțul ce se săvârși De-amară întristare și de
Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil
... Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil Un articol regretabil de Ion Luca Caragiale Amicul meu, d. C.R.-Motru, în tribuna noastră literară de ieri, sub titlul Un articol regretabil, a criticat tendința unor scriitori ai noștri cari, în lipsă de talent măcar mediocru, caută să facă senzație cu subiecte abracadabrante și mirobolante, atroci pe cât de revoltătoare, bizare pe cât de stranii, cum ar zice un alt amic al meu, d. Gion. D. Motru crede că un articol, o schiță, o nuvelă, nuveletă, nuvelică, fantazie sau ... pot avea și eu pe a mea? Ba da, o am; și voi să o arăt. Mie nu-mi pasă, când e vorba de literatură, cum am avut onoarea a o spune și altă dată, de intenție, de tendență, de teză, de morală, de Motru, de Gion, de fin de siècle, de abracadabrant, mirobolant, bizar, straniu și celelalte; mie îmi pasă daca pe autor îl prinde sau nu-l prinde când se apucă să-mi spună ceva ... insistența lui, tot acolo ajungea. Și o dovadă despre aceasta este o întreagă activitate literară a aceluiași amic al meu, o activitate plină de ...
Dimitrie Bolintineanu - La Constantin Negri
... Dimitrie Bolintineanu - La Constantin Negri La Constantin Negri de Dimitrie Bolintineanu O, Negri! inamicii a tot ce dă mărire Și viață României nu-ți vor putea ierta Că ai luat o parte ... datorie spre țară e un nume! Și patria, o umbră, mărirea, un eres! A face să rămâie disprețuită-n lume, Și-n umbră mai ales; A pune interesul persoanelor-nainte De interesul țării; a nu simți vrun dor Când jugul rău apasă aceste locuri sfinte, Aceasta-i legea lor! Ei nu știu că rușinea ... odată îi lovesc, Că arborul când cade, și frunzele-i d-odată Cu el se ofilesc. Întrebe pe un vierme ce naște într-o floare De-i pasă dacă planta, plăpând locaș al său, E verde și frumoasă sau veștezește, moare Sub dintele lui rău? Întrebe-l dacă știe că floarea ... ngână depărtat Și păsările nopții, simțindu-se netrebnici, S-agită ne-ncetat! Nu! Noaptea nu își lasă umbra ce ea apucă Decât când e respinsă de
Dimitrie Bolintineanu - Gherghița
... Dimitrie Bolintineanu - Gherghiţa Gherghița de Dimitrie Bolintineanu Pe o vale-ntinsă, luna de prin nori Varsă valuri d-aur peste luptători. Unii-n somnul dulce sufletele lasă, Alții-nșeală timpul bând voioși la masă, Alții-nfrână caii, spăl ... ce, călcat, se-nalță, Doamna, turburoasă, capul său realță. Arde-n frumusețe, viață și mânie, Ca un arc în ceruri printre vijelie!... Ochii-i plini de lacrimi și langor ceresc, Într-un râu de patimi se re-nviețuiesc — ,,Când al nostru suflet înrobit se-nchină, Orice cuget nobil ni se pare crimă. Forța sufletească, foc dumnezeiesc, Să nu ... a lor turmă mare? Tu-ți ascunzi cu-aceasta slăbiciunea ta; Moartea nu se cade spaima ție a-ți da! Cela ce de moarte se codește foarte, Poartă-n al său suflet semn amar de moarte. Astfel muritorul ce-anii grei insult, La numirea morții tremură mai mult. Să dorească viața robul ce roșește, Când să fie liber inima-i gândește! Cei bravi nu vor viața când pe muritori Ea nu varsă dulce ... și se-ntinerește. Astfel nasc românii chiar prin moartea lor, Căci ei sunt din neamul celor ce nu mor." Zice. Cerul nopții luce sub lumină. De
Gheorghe Asachi - Filozofie naturală
... Gheorghe Asachi - Filozofie naturală Filozofie naturală de Gheorghe Asachi Nu am grijă, nici îm pasă Ca de cald sau de răcele Să mă apere o casă, Ori de marmoră-au nuiele; Cuget chiar, bună femeie, Ce prisosuri să nu ceie, Este-odor ce nici o mare, Peru, nici Golconda n-are. Din un ... furtună, A străbat-orice opreală Care-n calea ni s-adună; Cel ce poate s-o supuie Cătră Olimp drept se suie. Întărit de-a mea virtute, De a soartei râd momele, Când săgețile ascute, Care nu-mi pătrund nici piele; Dar în pace să vieze Să nu creadă cel ce ...
Traian Demetrescu - În ochii lui
... Traian Demetrescu - În ochii lui În ochii lui de Traian Demetrescu Am o icoană în părete: În linii șterse-i zugrăvit, Murind, cu ochii către ceruri, Divinul răstignit. La ea se închinau odată Părinții ... ochii lui a pus; Că-nvăț, uitîndu-mă spre dînșii: Oricît cu lumea te-ai lupta S-o-nvingi sau s-o urăști... mai
... topitori, metaluri, Ici pergamente, colo o unealtă. Iar un bătrân cu o frânghie udă Lovea-ntr-un tânăr, ce-n durere crudă Se zvârcolea:,,  Mai dă, te rog, în mine, Ca Domnul a ta rugă s-o audă." Bătrânul însuși îi plângea de milă Vedeai că spre a-l bate-și face silă, Ștergându-și ochii săi cei plini de lacrimi Dădea mereu în el ca într-o grilă. Uimit Giafer se-ntoarce și îi spune Sultanului văzută-acea minune; Și-au hotărât la Curte ... Curte a-i aduce, Pe amândoi la cercetare a-i pune. A doua zi Harun în tron de fală, Înconjurat de suita lui regală, Ordonă ca pe-acel bătrân de-aseară Și pe-acel tânăr să-i aducă-n sală. Și-atunci apar l-a tronului său treaptă Bătrânul alb cu fața înțeleaptă ... mândru tânăr Ce ochii lui sfioși în sus i-ndrepată. Ei după chip păreau de viță-arabă, Dar fața celui tânăr este slabă Și palidă de multe suferințe  Deci cu mânie împăratu-ntreabă: ,, Ce ți-a făcut, moșneag fără de ...
Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice
... Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice Aprodul Purice de Dimitrie Bolintineanu S-aprinsese-n luptă Hroiot cel tiran. Când s-abate calul marelui Ștefan, Purice-i oferă calul său îndată. Domnul nu ajunge scara ... Ca să poți să-ncaleci după gâtul meu! Zice și se pleacă. Ștefan, fără muncă, Prin mijlocu-acesta pe fugar s-aruncă. — ,,Purice, sărace! De voi câștiga, În movilă-naltă eu te voi schimba. Omul este mare, nu prin al său nume, Naștere, avere, ci prin fapte bune; Faptele sunt ... sunt timpi în care popolii slăbesc; Cum sunt ani în care pomul ce rodește Nu dă nici o roadă, deși înflorește. Popolii se pleacă când mai-marii lor În descurajare cu inima mor!... Când sunt robi ei înșiși l-a lor slăbiciune, Cum vor face liber un popor în ... robit. Căci întotd-auna un popor se face Mare ori nemernic, celor mari cum place. Și să știi, aproade, că vor trece ani Până să mai
Ștefan Octavian Iosif - Revedere (Iosif)
... Ştefan Octavian Iosif - Revedere (Iosif) Revedere de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție De la fereastră, din vagon, Văd satul alb sclipind în zare... Un șuier lung... Tresar mișcat... Simt inima bătîndu-mi tare. Văd poarta țărnii... Turnul vechi ... toți cu brațe-ntinse... E mult de cînd nu ne-am văzut, E-atîta haz și bucurie ! Doar numai frățiorul mic Se uită lung : nu mai mă știe... În ochii lui naivi și mari Citesc un gînd, o dulce teamă... Și parc-ar vrea să-ntrebe-ncet : „Cine-i urîtul ...
Grigore Alexandrescu - Încă o zi
... Grigore Alexandrescu - Încă o zi Încă o zi de Grigore Alexandrescu Încă o zi cu tine, o zi de fericire, În dulcile extazuri ce simt, când te privesc: Încă un ceas... un zâmbet... Adânca mea iubire Izvoarele nădejdii mai mult nu o hrănesc. Și soarele mai palid din zi în zi îmi pare, Și coardele vieții în pieptu-mi obosit Se rup! nici tinerețea, nici scumpa-ți sărutare Nu pot ele ... ți rămasă din ani ce regretezi. Căci toată-a mea viață îți fu ea închinată, Căci alt decât iubirea-ți ea nu avu mai sfânt, Căci tu ești încă astăzi dorința-mi neschimbată, Și visu-mi cel din urmă aicea pe pământ. Eu știu că la povara-mi și ... rodul ce eu am semănat? Apoi dac-al tău suflet l-am bănuit vreodată, Dacă nemulțumirea-mi adesea te-a mâhnit, E vremea de iertare: ...vecia nempăcată Mă cheamă... cerul iartă acelor ce-au iubit. De ce să plâng viața? în trista-i prelungire Ar fi văzut ea poate amoru-ți apuind: Minciuna, calomnia dau tainică izbire, Lumina, adevărul în inimi ... când ia însăși moartea a noastră apărare, Când neagra ei pecete pe groapă s-a-nsemnat, Ca martor ...
Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei
... femeie, iar de ea din vechime deja se leagă o interesantă legendă cunoscută la locuitorii din Transilvania, Bucovina, Basarabia, Podolia până la Kiev sub numirea de Baba Dochia cu 12 cojoace , ce este descrisă de mine în urmă. înspre Dunăre și Marea Neagră, atât ale Carpaților, cât și ale BalÂcanilor, sunt mai mult formații plutoniene, precum este și ramiÂficația ce trece prin Bucovina, Galiția și Basarabia. Pietrele de moară ale Hârlăului, a căror calitate este renumită, se alcătuiește din scoicuțe încremenite de formație plutoniană. Aceste pietre formează un ram de comerț, ce aduce un însemÂnat venit țării, fiind duse pe plutele Nistrului și ale Prutului până la Odesa, iar de acolo în Rusia, unde sunt prețuite în rând cu pietrele de moară cele franțuzești. În Basarabia se plătesc până la 656 fr. perechea. Munții Carpaților, cu privire la mineralele ce le conțin, se soÂcoteau odinioară ... am aflat exemplare aproape congruente cu ale acesÂtuia. Crezând a face un serviciu botanicilor noștri români, le voi înșira aici. Reprezentanții cei mai marcanți ai florei noastre sunt culeși din pădurile Bucovinei și de pe moșiile de pe frontiera us-cată a ținutului Hotin: Peribicăuți, Groznița, Clișcăuți ș.a. Iată numele: Oxytropis campestris pe Mont-Blanc, la înălțime